sursa foto: Profimedia
Există o întrebare care a făcut multe valuri în spațiul public, și anume dacă Ceaușescu a fost patriot. Azi, într-un climat de recrudescență a ceaușismului în societatea românească, de nostalgii și, mai larg, de ost-stalgii după comunism, au apărut adepți și opinii favorabile față de epoca întunecată de dinainte de 1989, de opinii împărtășite de variantele politice de azi ale comunismului de ieri, și anume cele ale AUR, SOS, POT și C. Georgescu. Aceștia, cu multă viclenie, cultivă o retorică de adversitate față de clasa politică democratică de astăzi, ei reprezentând totodată filonul vârtos și puternic remanent în ființa colectivă a românilor, și anume filonul lumpenproletar și rebel, pentru care comunismul a fost o binecuvântare și o mântuire.
Mai nou aflăm că și unele vârfuri ale puterii politice aflate la conducerea țării au cripto-nostalgii după comunism, precum cei din PSD, dar mai nou și cei din USR, așa cum este ministrul actual al Apărării, care a evitat sau a lălăit răspunsul la întrebarea dacă Ceaușescu a fost un patriot. Cei doi moderatori ai emisiunii „În fața ta” de la Digi24 au insistat să primească un răspuns din partea ministrului userist al Apărării, răspuns ce nu a venit, fapt ce a iritat pe unul din moderatori, care a punctat ferm răspunsul așteptat, și anume că Ceaușescu nu a fost patriot, din simplul și esențialul motiv că a înfometat poporul. Ministrul a intrat în capcana unor interpretări à la Gâgă privind industrializarea socialistă și canalul lui Ceaușescu. Ne-am fi așteptat la un răspuns clar, cinstit și cu „fața la vânt”.
Este evident faptul că „păstorul” poporului român și-a umilit și batjocorit prin înfometare poporul, pe când Bunul Păstor din Evanghelia după Ioan, 10:11-18, și anume Isus Cristos a păstorit turma încredințată, adică „a hrănit-o cu hrana Cuvântului și a Euharistiei”, fiind cel care aduce turmei „viață din belșug”. Acest ministru și personaj important al USR a evitat să răspundă și la întrebarea dacă este suveranist, afirmând că el este încopciat în doctrina useristă, în care patriotismul și suveranismul au alte valori și valențe decât cele unanim recunoscute. Nu în ultimul rând, acest fruntaș userist, în mod indirect, nerăspunzând la întrebarea dacă Ceaușeascu a fost patriot, sau dacă suveranismul intră într-o retorică toxică a auriștilor și a georgiștilor, a lansat blasfemii jertfei și întregului martiraj al celor care și-au dat viața în decembrie 1989.
Cauza unor astfel de atitudini rezidă fie într-o precară pregătire școlară, fie din lipsa cunoștințelor pe care trebuia să le dobândească în școală, fie din contaminările educative din mediul social și familial din care provine, în care kerygma comunistă a fixat ideea că „cel mai bun fiu al poporului român” a fost Nicolae Ceaușescu, un om lipsit de orice empatie față de poporul său și fără nici o grijă față de propria țară. Ceaușescu a fost sprijinit de falangele bine hrănite și recompensate reprezentate de securiști, activiști de partid, milițieni, militari, procurori și judecători, la care s-au asociat slugi provenite de la marginea satelor și din mahalalele orașelor. Toți aceștia au intrat în sistemul de privilegii ale regimului comunist și au marcat și conștiințele progeniturilor lor pentru că, după înțeleapta zicere din folclorul politic post-decembrist, „copiii șefilor noștri vor fi șefii copiilor noștri”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
a fost sadoveanu un oportunist grețos?
a fost păunescu un versificator foarte priceput, un hiperipocrit?
a fost ceaușescu patriot? da, în imbecilitatea lui dictatorială, da. sunt capabili criticii aziului să-i vadă meritele? nu. nu dă bine. (una tare: diabolizarea lui ceaușescu trebuia-ngroșată de 1.000 de crime? da. cine-a gândit-o? ăă... cine-a făcut-o? cumva M.A.I. și M.A.N.?)
apropo, apropo de frigu-foamea, după 37 de ani în bucurești e tot frig iarna. le dă criticilor cu virgulă? cum rămâne cu alea 1.000 și câte-or fi de blocuri fără apă caldă plus căldură iarnă de iarnă? cum, Popescule??
toți au făcut bine amestecat cu rău. greu de contabilizat totul, există o judecată imanentă, și una cu-o balanță divină-n capul trecerii dincolo. se califică criticii aziului la obiectivitate? le stă-n gât reușita adversarului? sau se bucură la dubla greșeală?
aveți curaj, criticilor, să vorbiți maselor despre cei trei hitleri de azi? alloo, garaa!!.... abonatul doarme-n papuci... tit, tit, tit--titt... . .
și-ncă una, și mai dură: pentru orgolioșii superorgolioși: care este războiul cultural al Uniunii Europene? marș. și de-aș aștepta până la sfârșitul stelei Soare nu voi vedea un răspuns de la știutorii bolnavi de știutorită cronică.
Cacofonia fiind, desigur, cât se poate de intenționată!
Făcând abstracție de faptul că între tema emisiunii și conținutul întrebării exista o legătură de tip hodoronc-tronc, este util să analizăm această întrebare din punct de vedere al unei logici elementare. La o simplă privire, observăm caracterul complex al întrebării rezultând din caracterul complex al situației vizate, în speță, sentimentele cu privire la patrie ale lui N. Ceaușescu, persoană cu care intervievatul n-a avut niciun contact. Chiar și în acest caz întrebarea ar fi fost corectă dacă moderatorii ar fi dorit să afle opinia personală a invitatului, părere care, în mod logic implica: da, nu, nu știu. Faptul că moderatorii au încercat să-l manevreze către da sau nu, arată caracterul sofistic manipulatoriu al întrebării. Așadar, avem de a face cu sofismul întrebării complexe caracterizat de AI astfel:
,,Sofismul întrebării complexe (sau plurium interrogationum) constă în formularea unei întrebări care include o presupunere implicită, obligându-l pe interlocutor să accepte o idee neverificată, indiferent de răspunsul dat (DA sau NU). Este o tactică manipulatorie ce forțează un răspuns care validează premisa ascunsă, ascunzând adevărul.”
Caracteristica acestui tip de sofism constă în acceptare unei idei neverificate ca fiind verificată în scopul validării unei premise ascunse.
Ideea neverificată care trebuia acceptată se referă la patriotismul lui N. Ceaușescu, fapt pentru care, domnul Cristian Păun reproșează domnului Miruță că are dubii în această privință precizând:
,,Când primești o întrebare despre comunism, nu ar trebui să stai pe gânduri. Rămâne cea mai mare eroare intelectuală.”
Numai că întrebare nu era despre comunism, ci despre patriotismul unui comunist.
Premisa ascunsă în acest sofism care ar fi validată de răspunsul dat este, în accepția domnului Păun, legitimare etichetei de neomarxist a invitatului, la care domnul Radoslav adaugă și eticheta de criptonostalgic pe care o extinde asupra întregului partid USR. Mai ascunse decât această premisă sunt interesele servite.