Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cel mai important eveniment din educație al acestui an - concursul de directori

school principal

Luni a început în toată țara proba de interviu din cadrul concursului pentru ocuparea funcției de director/ director adjunct 2021, evenimentul anului în educație, după părerea mea. Se vor prezenta la această probă în jur de 66% dintre candidații înscriși, adică aceia care au trecut de vestita probă scrisă (nicăieri în lume directorii nu mai sunt selectați prin test scris) susținută în data de 15 octombrie.

Am lucrat și am vorbit în ultimele trei luni cu aproape 1000 de candidați pe tema modului în care se concepe strategia școlii și am constatat haosul din sistem legat de acest subiect, există multe confuzii, modele, circulă tot felul de informații incorecte, candidații nu au citit documentele ARACIP elaborate în 2021, în care sunt precizate ce elemente trebuie să conțină o strategie, pe lângă faptul că nu au fost organizate cursuri de pregătire, nici de către MEN, nici de către ISJ-uri sau universități, pur și simplu candidații au fost lăsați singuri, fără niciun sprijin. Ce era așa de greu ca în septembrie sau octombrie să organizeze, care, când și cum putea, un webinar de 2 ore, ținut de câteva ori pentru candidați, același, să îi învețe pe acești oameni să scrie o strategie? Ar fi fost un minim de interes, respect și preocupare pentru acești profesori care au curajul să devină directori în aceste vremuri grele. Mulți sunt tineri și nu au mai fost directori și le e foarte greu. În plus, ar fi fost o investiție bine plasată și la momentul oportun pentru tot sistemul.

O școală este un organism viu, aflat în continuă transformare, care ar trebui să fie corelată cu schimbările din lume, din societate, de aceea rolul celor care conduc scolile este să facă proiecții privind viitorul școlilor lor, pe baza unor analize riguroase ale contextului local, a nevoilor specifice de dezvoltare, care toate ar trebui să aibă în centru binele elevului. Din păcate, nu toată lumea înțelege cât este de important acest demers de a elabora o strategie de dezvoltare a școlii si faptul că el este unul ce ar trebui făcut cu profesionalism și rigurozitate, pentru că de modul în care este conceput acest parcurs de dezvoltare depinde chiar modul în care funcționează școala și calitatea educației pe care o oferă. Prin urmare, nu sunt deloc de acord cu cei care elaborează aceste documente superficial sau cu cei care le copiază de pe știu eu unde sau cu cei care o fac singuri și nu in mod participativ sau cu cei care nu îi informează pe colegi, pe părinti si pe elevi în legătură cu ce au gândit.

Mă bucur că profesorii-candidați cu care am lucrat la cursurile din ultimele 3 luni au înțeles firul roșu pe care îl urmăm când elaborăm un astfel de document și-au scris ei îșiși strategia, au intrat într-o stare de efervescență care le-a plăcut, exact starea în care mi-am propus să îi aduc. Cred că una dintre realizările de care mă bucur foarte tare în ultimele două luni de când lucrez cu candidații la concursul de directori este că le-am crescut interesul pentru starea de bine în școală și că i-am învățat cum să formuleze și să operaționalize în strategia școlii o țintă strategică SMART despre creșterea stării de bine în școala lor. Asta înseamnă să aduci cu adevărat starea de bine în școli. Un întreg sistem nu a fost în stare să facă asta.

De luni, 15 noiembrie, au loc probele de interviu, iar candidaților le vor fi evaluate competențele de management strategic, operațional și de comunicare, prin prezentarea unei strategii de dezvoltare a unității de învățământ în 25 minute, apoi abilitățile de rezolvare a unor situații problemă, prin raportare la contextul și specificul unității de învățământ pentru care candidează (20 minute) și competențele digitale, pe baza utilizării calculatorului (15 minute) – conf. Proceurii MEN 34362/ 25.10.2021.

Dacă probele sunt bine concepute și țintite pe competențele de evaluat, componența comisiei de interviu nu este însă una care să asigure selectarea celor mai buni candidați, deoarece din ea fac parte și persoane care nu au nimic de-a face cu managementul educațional și mai ales, cu modul în care se elaborează corect o strategie de dezvoltare a școlii, de exemplu, consilierii locali, reprezentantul HR al unei companii, profesorii școlii (dacă nu au fost directori) sau chiar reprezentantul ISJ. De asemenea, cred că timpul alocat este foarte scurt pentru derularea celor trei probe.

Eu, personal, aveam așteptări mai mari față de acest concurs, mai ales că am avut 4 ani să îl pregătim și că politicienii din diverse partide au vorbit mult în spațiul public despre faptul că o să schimbăm modalitatea în care va avea loc. Din păcate, nu s-a schimbat mare lucru, bibliografia a fost aproape la fel ca cea din 2016 ( ca să nu mai spun că lipsesc din ea publicații de management scrise de autori români și documente elaborate de minister/ ARACIP, care stipulează conținutul unor documente manageriale), metodologia e aproape la fel, comisiile de interviu au aproape aceeași componență ( în plus față de 2016, avem un reprezentant HR de la o companie).

Așa după cum am scris cu ceva timp în urmă, a ajunge director de școală cred că trebuie să fie o evoluție normală în cariera unui profesor, care are ceva ani de experiență, care a avut anterior poziții de conducere și coordonare la nivelul departamentelor școlii, în proiecte de colaborare, care e apreciat de părinți, elevi și colegi, știe să se poarte, să asculte și să vorbească.

Opinia mea este că o schimbare fundamentală în ceea ce privește modul de selectare și ocupare a funcției de director de școală nu e posibilă decât la pachet cu o reformă profundă de sistem, care ar consta în creșterea capacității instituționale a școlilor de a lua decizii proprii și de a funcționa autonom, în colaborare cu comunitatea locală. Iar acest proces este unul de durată, care ar presupune acțiuni și solicitări restrânse către școli din partea inspectoratelor ( am mai spus că, deși nu sunt performante, acestea nu trebuie desființate în această perioadă, cel puțin, cum vrea un partid!), o foarte bună pregătire în domeniul managementului și leadershipului a echipelor de conducere din școli, crearea de mecanisme funcționale de feedback, monitorizare și evaluare externă. În acest caz, angajarea directorului s-ar face de către consiliul de administrație (CA) al școlii, eventual, de către o comisie extinsă la nivel de comunitate, prin anunțarea jobului și a cerințelor specifice, primirea aplicațiilor de la diverse persoane, din interior sau din exterior, analiza documentelor cerute, contactarea persoanelor care pot da referințe și interviuri care au loc cu toate grupurile interesate-conducere, profesori, părinți, elevi.

Persoana care dorește să candideze pentru această funcție ar trebui să aibă cunoștințele și abilitățile necesare de management ( e o știință, nu-i așa?), dobândite în cadrul unor cursuri acreditate de MEN, pe care le văd ca fiind de lungă durată, cu un curriculum modern, care să îmbine cunoștințe specifice cu activități practice, cu mentorat și coaching și peer learning, plus evaluare pe bază de proiect de schimbare a unei școli, care să demonstreze competențele dobândite la curs.

Dacă e să avem examen, așa cum există în destule sisteme de învățământ, cred că un candidat trebuie să participe la unul de durată și serios, care verifică cunoștințe din domeniile specifice stabilite prin standarde sau în profilul directorului de școală ( a se vedea un studiu OECD pe acest subiect despre profilul directorului de școală pentru vremurile de azi, o combinație între instructional leadership - când te concentrezi să îmbunătățești modul în care se predă și se învață în școala ta și distributed leadership - când nu iei decizii de unul singur, ci împreună cu copiii, părinții și cei din comunitate, cu date, grafice și comparații pe țări, inclusiv România). Examenul poate fi online și poate fi organizat de companii acreditate în domeniu. În plus, candidatul ar trebui să mai susțină și o probă care să demonstreze capacitatea practică de a rezolva anumite probleme care apar într-o școală sau de a organiza un anumit domeniu din activitatea școlii. Examenul poate fi susținut la inspectorat, la CCD sau la sediile companiilor organizatoare, iar comisiile de evaluare a testului ar trebui formate din specialiști recunoscuți în domeniu.

Sper ca, prin proba care a început pe 15 noiembrie și care se va desfășura până în decembrie, să avem cât mai mulți directori care să conducă școlile cu drag de copii, profesori și părinți. Pentru că, dacă atmosfera este una bazată pe încredere, colaborare, respect și apreciere, semințele încolțesc, oamenii lucrează cu plăcere și fac lucruri la care nu te-ai fi așteptat. Dacă există un climat bun, directori - oameni- cu- caracter, care nu știu doar să țipe, să comande și să controleze, ci îi sprijină pe profesori și le creează oportunități, aceștia ajung să fie creativi și să inoveze, iar școli aparent amorțite și în care nu se întâmplă nimic interesant se trezesc deodată la viață și ne uimesc. Ca florile în deșert, cum zice Ken Robinson.

Articol preluat de pe blogul autorului

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult