Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cele 8 ore de muncă pe zi nu mai reprezintă un model eficient, nu mai acoperă nevoile reale ale business-urilor. Cum a reinventat pandemia conceptul de #workfromhome

Work Remoter

Foto: Getty Images

Ani de-a rândul ne-am dorit #workfromhome. Ani întregi i-am invidiat pe cei care aveau 1, 2 zile pe lună posibilitatea de a lucra de acasă și iată, cum este și normal, lucrurile capătă o nouă dimensiune în această nouă normalitate care se așează.

Cine s-ar fi gândit că și oameni care nu lucrează în IT, oameni din servicii și chiar producție, vor putea lucra de oriunde se află?

Ei bine, pandemia ne-a arătat că nomazii digitali nu sunt singurii care își pot desfășura cu succes activitatea fără a fi prezenți fizic și că o conexiune bună la internet este tot ce ne trebuie pentru a ne putea conecta la munca pe care o facem, indiferent de unde o facem.

În 2020, foarte mulți angajați din România au experimentat această nouă tendință, lucrând zi de zi de acasă. Putem spune că reversul medaliei acestei perioade grele și tulburătoare este întocmai această experiență care până mai deunăzi părea atât de inaccesibilă; această nouă normalitate care, ușor, ușor își face loc în cultura companiilor.

Strategii, procese, proceduri sunt redesenate, apărând altele în loc. Punem tot mai mult accent pe digitalizare și pe securitatea cibernetică, oferind noi valențe chiar și celor mai uzuale sau clasice instrumente de lucru.

Deși inițial #workfromhome a fost un curent impus de contextul pandemiei, această schimbare drastică ce ne-a arătat că, forțați de împrejurări, reușim să ne mobilizăm și să facem mutări care par destul de dificile, mai ales într-un timp atât de scurt. Totul pentru a ne putea continua activitățile, pentru a ne adapta la ceea ce viața ne scoate în cale.

După o perioadă de probă ce a înregistrat rezultate bune mai bine de un an, a început să se audă ecoul vocilor care cereau întoarcerea angajaților în birouri. Voci puternice, din roluri de conducere, care nu cred că erau pregătite să negocieze acest aspect.

Totuși, ușor, ușor, acest ecou a devenit din ce în ce mai slab, pălind în fața dorințelor reale ale angajaților din România, care se așteaptă la o îmbinare a lucrului de la birou cu cel de acasă, nicidecum la o revenire exclusive din ceea ce le-a fost realitate începând cu 2020.

Dacă #workfromhome-ul lui 2020 – 2021 implica o abordare statică ce condiționa angajații să stea acasă, să lucreze de acasă, să se conformeze izolării, vara lui 2021 aduce pe val un nou trend și anume, #workremote.

Acesta evidențiază o nouă etapă în piața muncii din România și o nouă abordare pe care angajații o au asupra noțiunii de serviciu, în care primează wellbeing-ul, dezvoltarea și flexibilitatea.

Angajații români au înțeles că se poate și altfel, că pot fi chiar mai performanți când nu lucrează de la birou și că relaxarea măsurilor de sănătate și siguranță le oferă oportunitatea de a lucra nu neapărat de acasă, nu neapărat de la birou, ci de oriunde își doresc.

Drept urmare, marile organizații au anunțat deja, pentru anumite roluri, posibilitatea de #workremote. Între timp, ne uităm pe statisticile portalurilor de joburi și vedem cu ochii noștri explozia numărului candidaților care isi doresc #workremote; ne uităm în rapoartele de Stay Interview și vedem solicitările clare ale angajaților de a li se pune la dispoziție formule de lucru fie hybrid (mix între birou / work remote), fie chiar exclusiv remote.

Cum înglobăm aceste informații cu contextul pre-pandemic în care mai bine de 50% din tinerii absolvenți își doreau să muncească înafara țării? Cum aplicăm această informație la ”hemoragia” de talente ce plecau din țară înainte de 2020? 

#workremote este soluția ideală atât pentru angajații aflați deja în câmpul muncii mioritic, cât și pentru tinerii absolvenți care poate aveau în gând să emigreze pentru a dobândi salarii mai bune sau o mai mare senzație de flexibilitate la locul de muncă.

#workremote răspunde și celor care nu mai pot să lucreze din birouri, și celor care vor să lucreze de pe plaje, de la munte, din locații care nu sunt neapărat domiciliul din cartea de identitate.

Exact cum spuneam, restricțiile pe care cu toții le-am respectat până mai deunăzi au accentuat setea de a călători și țările al căror PIB este oarecum dependent de turism au înțeles perfect această nevoie și o exploatează cu succes.

Numeroase hoteluri au venit cu oferte de work remote și au pus la punct logistica necesară: internet de mare viteză ce răspunde nevoilor de online video meetings pentru mai mulți utilizatori, imprimante, scanner, produse de birotică și papetărie și tot necesarul pentru un om care își dorește să își desfășoare activitatea ca în condițiile pe care le-ar fi avut la birou.

Mai mult, sunt țări care au pe masă proiecte legislative în acest sens și guverne autonome care desenează proiecte pentru a asimila acești specialiști.

Este vorba de un sistem în transversal: transportul se reinventează (companiile de rent a car au oferte competitive pentru închirierea mașinilor pentru perioade lungi, nu doar tarifele zilnice cu care eram obișnuiți până în 2020), spațiile de cazare au venit cu oferte personalizate, foarte competitive special dedicate acestei plaje de clienți, restaurantele, cafenelele, au creat spații și utilitățile necesare (cum ar fi mesele acelea speciale cu prize incorporate) și lista poate continua.

Ochii văd, angajatul cere. Cu subiect și predicat, acolo unde acest lucru este posibil și nu este perturbată activitatea, angajatul a cerut, cere și va cere de azi înainte să i se ofere posibilitatea de a lucra de oriunde.

Câți oameni, atâtea tendințe

Ca și cum nu era de ajuns, observăm în piață un nou trend care pare să se impună pe alocuri. Este vorba de raportul clasic de muncă – CIM sau contractul individual de muncă – care devine, fără să vrea, “old fashion”. Se caută tot mai multe variante de lucru bazate pe colaborări sau contracte de prestări servicii. Deși dorința de a lucra cu contract de prestări servicii ridică sprâncene, există angajați care prefera să renunțe la poziția dintr-o companie pentru a deveni independeți și mai flexibili din punct de vedere al volumului de muncă: ei aleg pentru cine sau câți angajatori vor derula operațiuni/activități, ei își fac programul, facturează conform cu acestea și, la final de lună, sunt plătiți pe rezultate, în baza performanței, pe ce au livrat.

La toate acestea adăugăm și constatarea că ziua de lucru de 8 ore, respectiv săptămâna de lucru, sunt puse sub semnul întrebării pentru că dacă aruncăm un ochi ”în curtea vecinului”, vedem că există țări cu performanțe foarte bune ca urmare a implementării săptămânii de lucru de 4 zile.

Acestea aduc ca principale argumente inclusiv globalizarea proceselor și faptul că cele 8 ore de muncă zilnic, în calup unitar, nu mai reprezintă un model eficient, nu mai acoperă nevoile reale ale business-urilor. Companiile au nevoie de abilități noi de la oameni, inclusiv flexibilitate, creativitate, de aceea se pune problema: dacă ești creativ și găsești o soluție specifică pe la 8 seara, când îți torni un pahar de vin, pe o terasă? Nu iei acea idee în considerare doar pentru că era înafara programului de lucru?

Suntem în plin proces de schimbări numeroase, schimbări care afectează în profunzime, într-un mod pozitiv, felul în care facem lucrurile. Toți actorii de pe scena capitalului uman au dat dovadă de flexibilitate și se pare că rămân deschiși în continuare și la modificările ce se preconizează în toate componentele administrative, operaționale și strategice ale rolurilor noastre. Cred că cel mai important lucru în aceste perioada este ca dialogul să rămână o constantă pentru fiecare dintre noi, indiferent că suntem angajatori, angajați, antreprenori, recrutori, observatori etc. Dacă înțelegem cu toții ceea ce își dorește fiecare, aplicat la contextul în care ne aflăm, vom reuși întotdeauna să găsim soluții pentru a face lucrurile să se întâmple într-o manieră cât mai performantă.

Pentru moment, să tragem aer în piept, încă o dată, să îmbrățișăm sincer schimbările și să fie o adaptare cât mai ușoară!

Goodbye #workfromhome! Welcome #workremote!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Maron_S check icon
    D la WFH la WTF sau ai grija ce-ti doresti.
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult