Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Cele mai importante modificări ale Codului muncii și Codului fiscal. Angajații care lucrează în regim de telemuncă pot primi lunar 400 de lei neimpozabili

filing taxes - Foto Guliver/Getty Images

Foto: Getty Images

Sfârșitul anului 2020 a adus modificări ale Codului Muncii, prin publicarea Legii nr. 298/2020 și ale Codului Fiscal prin publicarea Legii nr. 296/2020.

Forma aplicabilă în anul 2021 este detaliată în continuare.

Modificări ale Codului muncii

S-a introdus un nou temei de suspendare a contractului individual de muncă: Art. 52 alineatul (1) litera f) „pe durata suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgență potrivit art. 93 alin. (1) din Constituția României, republicată.”

În cazul suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgență potrivit art. 93 alin. (1) din Constituția României, republicată, salariații afectați de activitatea redusă sau întreruptă, care au contractul individual de muncă suspendat, beneficiază de o indemnizație plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare, pe toată durata menținerii stării de asediu sau stării de urgență, după caz.

Indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Codului fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Pentru indemnizație, impozitul pe venit se determină fără funcție de bază și nu se datorează contribuție asiguratorie pentru muncă.

Suplimentare indemnizație

În situația în care bugetul angajatorului destinat plății cheltuielilor de personal permite, indemnizația poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferența de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Cazuri specifice

  • În situația în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă, din care cel puțin un contract cu norma întreagă este activ pe perioada instituirii stării de asediu sau stării de urgență, acesta nu beneficiază de indemnizația primită din bugetul asigurărilor de șomaj. 
  • În situația în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă și toate sunt suspendate ca urmare a instituirii stării de asediu sau stării de urgență, acesta beneficiază de indemnizația din bugetul asigurărilor de șomaj aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

Stagiu de cotizare

Perioada pentru care salariații ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate și angajatorii acestor salariați nu datorează contribuția asiguratorie pentru muncă constituie stagiu de cotizare fără plata contribuției în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Pentru stabilirea și calculul indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificările și completările ulterioare, se utilizează salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în perioada suspendată.

În situația în care stagiul de cotizare realizat este corespunzător unei fracțiuni de lună, se utilizează salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în perioada respectivă, corespunzător fracțiunii de lună.

Procedura de solicitare a sumelor pentru plata indemnizației

În vederea acordării sumelor necesare plății indemnizației, angajatorii depun, prin poșta electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a Municipiului București, în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului aprobat prin ordin al Ministrului Muncii și Protecției Sociale.

Documentele prevăzute se depun în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară. Plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizațiilor către conturile deschise de angajatori la băncile comerciale în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor, iar plata indemnizației se efectuează salariatului în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajator a acestor sume.

Alte prevederi

Angajatorii pot dispune gradual alte măsuri pentru reducerea activității sau întreruperea activității, după caz. În situația în care este adoptată de angajator, măsura suspendării contractului individual de muncă, înlocuind, în totalitate sau parțial, măsura reducerii programului săptămânal de lucru de la 5 la 4 zile, dispusă în condițiile art. 52 alin. (3), plata indemnizației este acordată numai de la data suspendării contractului individual de muncă în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f).

Angajatorii nu pot desființa locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f), pe o perioadă cel puțin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat, pentru acești salariați, de plata indemnizațiilor prevăzute din bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj.

Contravenție

Constituie contravenție desființarea locurilor de muncă anterior trecerii perioadei cel puțin egală cu perioada suspendării și se sancționează cu returnarea sumelor primite cu titlu de indemnizație pentru posturile desființate.

Modificări ale Codului fiscal

1. Acordarea de sume neimpozabile pentru telemuncă

Se pot acorda sume neimpozabile angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern în limita unui plafon lunar de 400 lei, corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizica desfășoară activitate în regim de telemuncă.

Sumele vor fi acordate pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apa și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative.

Cheltuielile suportate de angajator aferente activității în regim de telemuncă pentru salariații care desfășoară activitatea în acest regim reprezintă cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal conform articolul 25 alineatul (21) din Codul Fiscal.

Dacă sunt prevăzute în contractele de muncă sau în regulamentele interne, sumele acordate angajaților sunt venituri neimpozabile în înțelesul impozitului pe venituri din salarii și asimilate salariilor (conform Art. 76 alineatul (4) litera w) din Codul Fiscal) și nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale (conform Art. 142 litera w) din Codul Fiscal).

2. Neimpozitarea testărilor epidemiologice și/sau vaccinărilor angajaților

Testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică reprezintă venit neimpozabil în înțelesul impozitului pe venituri din salarii și asimilate salariilor (conform Art. 76 alineatul (4) litera y) din Codul Fiscal) și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale (conform Art. 142 litera x) din Codul Fiscal).

Menționam faptul că începând cu 26 octombrie 2020 prin Ordonanța de urgență 181/2020 a fost introdusă în Codul Fiscal ca venit neimpozabil în înțelesul impozitului pe venituri din salarii și asimilate salariilor (conform Art. 76 alineatul (4) litera v) din Codul Fiscal) și care nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale (conform Art. 142 litera v) din Codul Fiscal), contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecției COVID-19, din inițiativa acestuia, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, în scopul depistării și prevenirii răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, pentru asigurarea desfășurării activității în condiții de securitate și sănătate în muncă, pe perioada instituirii stării de urgență sau de alertă.

3. Decontarea cheltuielilor cu educația timpurie pentru copiii angajaților, aceste sume urmând să fie recuperate din impozitul pe profit, din impozitul pe venturile din salarii, din TVA sau din accize.

Începând cu 9 noiembrie 2020 prin intermediul Legii 239/2020 s-au introdus în Codul Fiscal cheltuielile privind funcționarea unităților de educație timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie (0-6 ani) aflate în unități care oferă servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, la cheltuieli nedeductibile, dar contribuabilii care efectuează cheltuieli cu educația timpurie scad din impozitul pe profit datorat cheltuielile cu educația timpurie, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul în care suma depășește impozitul pe profit datorat, diferența va fi scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate.

Sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților sunt venituri neimpozabile în înțelesul impozitului pe venituri din salarii și asimilate salariilor (conform Art. 76 alinetatul (4) litera x) din Codul Fiscal).

Începând cu 1 ianuarie 2021, sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale (conform Art. 142 litera z) din Codul Fiscal).

4. Modificări prevederi speciale pentru domeniul construcțiilor

Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2021, cota de contribuții de asigurări sociale devine 21,25% și excepția de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate se aplică pentru pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, de la angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții fară a fi condiționate de existenta unui contract de muncă încheiat.

Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

5. Clarificări ajutoare acordate de angajatori

Sunt considerate venituri neimpozabile și nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale: ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere/adopție, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamitaților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

Cadourile în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori angajaților nu sunt cuprinse în baza de calcul al contribuției în măsură în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depășește 150 lei:

(i) cadouri oferite salariaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;

(îi) cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie;

(iii) cadouri oferite salariaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

Contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, nu se cuprinde în baza de calcul, în măsură în care valoarea totală a acestora într-un an fiscal nu depășește nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.

6. Introducere prevederi cu privire la avantajele în bani și/sau în natură primite de la terți

În cazul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terti ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz, obligația de calcul, reținere, plata și declarare a impozitului revine, după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal roman, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate de alte entități decât acesta și plata se efectuează prin intermediul angajatorului;

b) plătitorilor de venituri rezidenți fiscali români, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate de alte entități decât angajatorul, cu excepția situației persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.

Articol preluat de pe contexpert.ro

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Banii in sectorul privat trebuie sa ajunga prin reducerea fiscalizarii si nu prin deturnarea de fonduri. Un contribuabil din domeniu...alimentar contribuie prin sistemul de taxare si impozitare pentru scoala copilului lui, pentru spitalul de care mai estor sumebine n-ar avea nevoie, de soseaua plina de gropi in care o roata o bagi si alta o scoti iar in loc de administrarea corespunzatoare a acestor sume statul ne anunta deturnarea lor spre sectorul privat??? Sectorul privat care ne sufoca cu preturi duble fata de occident care se plange din cauza lipsei fortei de munca. BA PLATITI-VA OAMENII CARE VA MUNCESC SI TERMINATI VAICAREALA CA ATI AJUNS MAI BOGATI DECAT TOTI BOGATII OCCIDENTULUI. Sa fie anchetati si bagati la zdup cei care sdministreaza sifolosesc fondurile co comune in scop privat. Maresc buzunarele patronilor din painea si cornul elevilor - apropo acei bani unde sunt?
    • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult