Suntem țara extremelor, avem informaticieni de top, al căror talent e recunoscut peste tot în lume, iar la polul opus analfabetism funcțional și digital și foarte multe companii mici și mari, instituții de stat care pur și simplu trăiesc în altă eră. Va trebui să facem aceste schimbări, fie că ne place sau nu, a spus Alex Livadaru, într-o dezbatere alături de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, prilejuită de împlinirea a 6 ani de Republica.
Aflați și:
- Florin Negruțiu: Din ianuarie 2022 - habits by Republica. Mai mult decât o nouă platformă editorială
Viorela Mihai: „Scrisul pentru Republica m-a salvat” | Federația dialogului: Un proiect numit de 6 ani Republica
Florin Negruțiu: Sărbătorim 6 ani de Republica. Pare oarecum un miracol ca un proiect început de patru jurnaliști reușește să treacă proba timpului, reușește nu doar să aibă un start bun și să treacă de primul, al doilea an. Iată că am ajuns în al șaselea an de viață, momentul în care un copil merge la clasa pregătitoare... La anul vom avea cei 7 ani de acasă cu Republica. Faptul că am reușit să construim și să menținem acel ceva timp de 6 ani, acolo sus, e deja o performanță într-o țară în care se construiește din păcate foarte puțin. Noi cerem în permanență conducătorilor noștri, autorităților, să facă ceva, să pună mâna pe lopeți și să facă ceva - o școală, o autostradă, un pod, un capăt de drum. Și vedem că asta e de fapt marea problemă în România: există foarte multe intenții bune, promisiuni, programe de guvernare, machete de proiecte, studii de fezabilitate, dar în momentul în care oamenii ăștia se apucă de treabă, ceva nu le iese. Rezultatul îl vedem în tot, la toate nivelurile, de la nivelul politic la cel administrativ. Și din păcate vedem lucrul ăsta și în presă. Au fost business-uri de presă care au început foarte frumos și care nu au rezistat probei timpului. Nu au rezistat să treacă primul, al doilea an de viață. E deja o performanță că ne gândim și lucrăm deja pentru al 7-lea an de Republica, cu proiecte noi, cu inițiative noi, cu inovații. În fiecare an, i-am obișnuit pe cititorii noștri să venim cu câte o inovație tehnologică. Republica merge mai departe și merge mai departe cu fruntea sus.
Claudiu Pândaru: Inovație tehnologică - e cumva straniu să vorbești despre digitalizare, inovație în tehnologie în România
Alex Livadaru: Vorbeam zilele trecute cu un domn sociolog antropolog despre această genă a românului care pare că nu știe sau nu poate să construiască, pare să fie mai aplecat spre a dărâma. Cine și-ar fi imaginat că o guvernare aparent stabilă care are peste jumătate din Parlament se va face praf, țăndări în doar câteva luni?! Asta spune foarte multe despre noi. Culmea e că în viitor ne așteaptă nevoia de a construi. Cele câteva zeci de miliarde de euro care vin de la UE prin programul PNRR ne obligă să construim. Va fi o mare provocare, mă întreb dacă vom fi în stare să construim, să ne asociem, pentru că avem o mare problemă în România cu asocierea.
Legat de întrebarea cu inovația tehnologică. Se întâmplă rar ca în presa din România, mai ales în cea independentă, să inovezi cu echipe de programatori din România. În fiecare an asta am încercat, să venim cu ceva nou, să arătăm că putem să construim. E cumva un lucru rar și pentru că toate studiile ne plasează foarte jos în ceea ce privește pregătirea pentru digitalizare. Suntem țara extremelor, avem informaticieni de top, al căror talent e recunoscut peste tot în lume, iar la polul opus analfabetism funcțional și digital și foarte multe companii mici și mari, instituții de stat care pur și simplu trăiesc în altă eră. Va trebui să facem aceste schimbări, fie că ne place sau nu.
Claudiu Pândaru: 2021 a fost un an în care am văzut înflorind și mai mult un fenomen, pe care îl cunoșteam demult: fake news-ul. Știrea, story-ul fără o sursă, fără verificarea informației și multă informație din această zonă care a schimbat România, spre exemplu soarta pe termen scurt a unei societăți: 30 și ceva la sută acum puțin timp vaccinați - 4o la sută. Nu despre vaccinare e vorba. Societatea nu știe cum să consume informația, de unde să o ia, cum să o trateze.
Florin Negruțiu: Are legătură cu educația în definitiv, cu gândirea critică. Felul în care arată o societate are directă legătură cu felul în care a fost educată respectiva societate și cu felul în care arată tânărul care iese la 18 ani din sistemul de școlarizare din România. Reușim ca, după 12 ani de școală, să scoatem cetățeni care să fie autonomi, și care să fie dotați cu gândire critică? Din păcate nu și vedem asta la toate nivelurile societății, la toate profesiile, în toate domeniile. Gradul de analfabetism funcțional e prezent pretutindeni.
Faptul că educația a fost făcută țăndări în ăștia 30 de ani se vede la nivelul întregii societăți. Acum nu poți da vina pe oameni că ei cad pradă manipulărilor și dezinformărilor. Anul 2021 nu e anul fake news-ului. Fake news e în societatea asta încă din cele mai vechi timpuri. Să ne referim la perioada de după 89. Încă de la revistele ce arătau cele „20 de beneficii ale usturoiului in prevenirea cancerului”. Toate lucrurile astea s-au acumulat și au creat tipul ăsta de om care e mult mai dispus să creadă în gândirea asta magică, în soluții miraculoase de sus, decât în gândirea științifică. Oamenii nu au exercițiul gândirii științifice în România. Și din păcate școala românească nu le insuflă înclinația spre căutare, spre știință. Da, în 2020 și 2021 se vede mai mult decât oricând efectul dezinformărilor.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mare dar! ....
Spor în muncă!