Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

De ce clujenii plătesc mai mult rata la o locuință decât bucureștenii, deși câștigă mai puțin decât aceștia?

Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare la garsoniere și apartamentele de două camere, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro. 

„Astfel, chiar dacă salariul mediu net din Cluj este cu 18% mai mic decât cel din București, angajații clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureștenii pentru achiziția aceluiași tip de garsonieră. În cazul achiziției unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureștiului, de numai 34% din venitul lunar”, relevă studiul menționat.

Radu Georgescu, managing partner CFO Network, este de părere că salariul mediu în București este mai mare decât în Cluj deoarece sunt mult mai multe companii multinaționale care au sediul central în București. În opinia reprezentantului CFO Network, multe companii preferă Clujul pentru că are o infrastructură mai bună decât Capitala.

„La sediile centrale sunt angajați din top management care au salarii mari. Aceste salarii modifică media salariului net. Din punct de vedere economic, Clujul are o creștere accelerată comparativ cu Bucureștiul. Multe companii sunt atrase de Cluj deoarece infrastructura este mult mai bună decât în București. De asemenea, există percepția că universitățile din Cluj livrează absolvenți mai bine pregătiti comparativ cu universitățile din București”, a explicat pentru Republica.ro Radu Georgescu.

Pentru pozitii similare, salariul în Cluj a început să fie mai mare decât în București, iar acest lucru a dus la creșterea prețului pe metrul pătrat construit pentru locuințele din Cluj, mai spune Radu Georgescu.

(Sursa: studiu storia.ro)

Pentru apartamentele cu 3 și 4 camere, studiul citat arată că locuitorii din Constanța plătesc cele mai mari rate. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos județ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziție a unei locuințe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziționat.

La nivel național, achiziția unei locuințe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% și 46% din salariul lunar mediu net, în funcție de tipul de imobil cumpărat. În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuințe variază între 19% și 44% din salariul mediu net la nivel național.

(Sursa studiu storia.ro)

“În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creștere similară cu cea din anii 2007-2008. Orașul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta și, în acest context, din ce în ce mai mulți oameni trec peste bariera prețului cu gândul că fac o investiție de lungă durată. Cu siguranță prețurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat și mai bine informat“, explică Sorin Bălan, Head of Storia.ro și OLX.ro Real Estate. 

În București, unde există și cele mai mari salarii, achiziția unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă și 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media națională. Pentru achiziția unui locuințe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuința este cumpărată prin Prima Casă și 32% dacă este achiziționată prin credit ipotecar.

Achiziția unei locuințe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală. Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar

(Sursa studiu storia.ro)

Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date Storia.ro pentru prețurie medii de vânzare a locuințelor din fiecare județ, calculele companiei de brokeraj de credite Kiwi Finance pentru stabilirea nivelului mediu al ratelor și datele privind salariul mediu net calculat pe baza informațiilor de la Institutul Național de Statistică în intervalul ianuarie – noiembrie 2016.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult