Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Companiile orientate doar către performanță pierd în fața celor orientate atât către dezvoltarea de talente, cât și către performanță

Job interview

Foto: Profimedia Images

Atragerea/dezvoltarea talentelor, ca preocupare a liderilor de organizații, revine ca prioritate în top 5, după mulți ani în care s-a aflat în coada primelor 10. Auzeam cuvântul oameni, așa, la final de speech sau de slide în powerpoint, ca să fie.

În ultimii 4-5 ani talentele din multe organizații mari, fie au plecat voluntar în antreprenoriat sau industrii mai dinamice, fie au fost sacrificate pentru eficiența economică pe termen scurt și au ajuns în retail, banking sau energy.

Doar în ultimii doi ani, o primă categorie de industrii, precum IT și Finance Banking, a restructurat sute de mii de locuri de muncă. Impactul operațional a fost însă minim, grație digitalizării și automatizării, bine și la timp implementate. În general restructurările nu au vizat ariile de management, iar economiile au fost făcute din numărul mare de disponibilizări. În plus, au adus oameni cu experiență, cu senioritate și bine plătiți pe roluri de management regional.

Cea de-a doua categorie, încercând să țină pasul cu reducerea de costuri operaționale, categorie din care fac parte construcțiile de mașini (ex: General Motors) sau telecom a ales diferit, respectiv să reducă personalul de management, mai puțin, dar mai bine plătit.

Pentru această categorie, sub presiunea tehnologiilor disruptive și a digitalizării (insuficient de pregătiți pentru vortexul digital), cu o inflație de două cifre și cu riscul escaladării geopolitice, nu prea mai are cine să răspundă la întrebarea: ce e de făcut? Noua structură organizațională este mai descentralizată, iar multe funcțiuni nu mai sunt coordonate local.

Este interesant cum companiile orientate către performanță pierd în fața celor orientate atât către dezvoltarea de talente cât și către performanță. Nu ar fi o surpriză dacă nu ar pierde absolut pe toate cele trei capitole importante:

- venituri și profitabilitate;

- consistență și reziliență;

- capacitatea de a atrage talente și reducerea atriției (angajați pierduți și care nu au fost înlocuiți într-o anumită perioadă de timp).

În ultimii patru ani, deși cu o performanță pe venituri relativ egală, companiile orientate doar către performanță, au ratat 75% din profit, comparativ cu cealaltă tipologie, au avut o reziliență la jumătate și cu 40% mai multă atriție.

Doar 9% din companii mai fac cu adevărat "talent management programs" și o potențială motivație este că talentele sunt cu 23-25% mai "upwardly mobile" (au așteptări de urcare pe scara ierarhică, de statut etc.) și pot pleca mai ușor daca nu își găsesc un loc în organizație. Nu își găsesc loc pentru că deciziile orientate către eficiență, materializate în verticalizarea unor funcțiuni suport au redus numărul de roluri de management. All in all, nu prea mai avea sens să dezvolți talente, nu?

Și acum, ne întoarcem înapoi la cifre, iar ele spun că nici un CEO și nici un lider în general nu ar trebui să mai vorbească despre performanță, fără să vorbească despre talentele din organizație și programele de atragere și dezvoltare a acestora.

Evidențierea grafică de mai jos este în baza unui studiu McKinsey din 2023. (1800 companii cu venituri peste 100 mio.)

Ce au făcut în esență diferit aceste companiile care se concentrează și pe telente este legat de modul în care au încurajat colaborarea și mai ales de modul în care au măsurat performanța angajaților. În companiile orientate doar pe rezultat, indicatorii au rămas aceiași, măsurând nivelul de realizare al obiectivului. (ex: număr de vânzări, valoare medie vânzare, etc), iar colaborarea a fost relativizată la obiectiv.

În companiile cu orientare către talente și performanță a contat capacitatea de delegarea a “how to do it”, a procesului prin care ajungi la rezultat, delegare care trebuie să fie astăzi valorizată mai mult ca niciodată. De asemenea performanța angajaților a fost măsurată cu întrebări de tipul: „Cum ai făcut să ajungi la rezultat? Ce alternative aveai și cum ai ales?” sau „Câtă creativitate sustenabilă a existat în acest proces și cum poate ea fi extrapolată?

Pentru majoritatea companiilor, balonul de oxigen al reducerii costurilor prin disponibilizări e cam gol iar negocierile cu partenerii pe zona de supply nu mai funcționează deja de 2-3 ani. Se practică timid creșteri de prețuri, tot cu efect inflaționist.

Privind partea plină a paharului, la nivel global a început scouting-ul pentru talente,și aștept cu interes să văd ce iese din acest “war for talent”, că avem nevoie de ele mai mult ca niciodată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult