Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Copiii noștri nu sunt bine. Un studiu internațional scoate la iveală epidemia de tristețe din rândul adolescenților români

la psiholog

Foto: Getty Images

Studiile despre sănătatea mintală au cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimele decenii, reflectând o creștere a conștientizării și a importanței acordate acestui domeniu. Sănătatea mintală se referă la starea de bine emoțională, psihologică și socială a unei persoane și joacă un rol crucial în calitatea vieții și în capacitatea de a face față provocărilor cotidiene.

Multe condiții de sănătate mintală sunt înțelese, în prezent, prin implicarea a numeroase aspecte ale creierului și având o traiectorie de neurodezvoltare (Faludi și Mirnics, 2011).

Creierul uman este centrul de comandă pentru sistemul nervos și permite gândurile, memoria, mișcarea și emoțiile printr-o funcție complexă care este cel mai înalt produs al evoluției biologice. Menținerea unui creier sănătos în timp a devenit scopul suprem pentru sănătate și longevitate (Wang, Yongjun, et al., 2020).

Pentru foarte mulți oameni, din păcate, la fel și pentru multe organizații, ca să nu mai vorbim de sistemul educațional, subiectul rămâne încă tabu, existând multe lipsuri și prejudecăți legate de mersul la psiholog sau psihiatru, de exemplu. A apela la ajutor nu te face nebun sau disfuncțional, nu este dovadă de slăbiciune, ci de conștientizare a momentului în care simți că nu poți trece singur/ă prin anumite situații.

Sunt mulți oameni, printre care din ce în ce mai mulți tineri cu vârste foarte fragede, pentru care singurătatea a devenit o opțiune atunci când se instalează teama de a vorbi despre ceea ce simt sau teama de judecata celor din jur, dar izolarea nu este o soluție pentru nimeni. Din contră, aceasta poate conduce la adicții, depresie, atacuri de panică, anxietate, mai mult, chiar la sinucidere.

De ce devine din ce în ce mai important să discutăm despre sănătatea mintală?

Pentru că în majoritatea cazurilor de la emoții, sau mai degrabă de la lipsa de conștientizare și de gestionare a acestora, ni se trag multe probleme.

Sănătatea mintală este la fel de importantă precum sănătatea fizică, deoarece ambele contribuie la bunăstarea generală a unei persoane, de aceea preocuparea față de aceasta a devenit esențială, mai ales într-o lume atât de dinamică, de plină de incertitudini, provocări de toate felurile, pe toate planurile, plină de tentații, manifestări agresive etc.

UNICEF a publicat în 2022 un studiu legat de sănătatea mintală a copiilor și a adolescenților din România care evidențiază faptul că aproximativ 15% dintre copii și adolescenți prezintă deficiențe de sănătate mintală, majoritatea tulburărilor debutând în jurul vârstei de 14 ani, multe rămânând nedepistate și netratate. Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de boală și dizabilitate în rândul adolescenților.

În același timp, sinuciderea reprezintă a patra cauză principală a mortalității pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15-29 de ani. Totodată, având în vedere conflictele politice internaționale, se estimează că 20% dintre persoanele care locuiesc sau au locuit în zone de conflict prezintă tulburări ale sănătății mintale, copiii fiind cei mai afectați.

În România trăiesc peste 4.068.659 de copii cu vârstele cuprinse între 0-18 ani reprezentând 21% din totalul populației rezidente a țării. Dintre aceștia aproximativ 9% au nevoie de servicii de sănătate mintală anual.

Același raport ne arată că sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România este mult mai afectată comparativ cu cea a copiilor din alte state. Aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății.

Într-un studiu realizat în România în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani), 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni.

Într-un alt studiu comparativ se sublinia faptul că rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană.

Totodată, ierarhia tulburărilor mintale diagnosticate era următoarea: tulburările de conduită (24,19%), tulburări de deficit de atenție și hiperactivitate (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episodul depresiv (9,14%), tulburările de atașament (4,3%), fobia școlară (3,1%), tulburările de comportament alimentar (2.88%).

Afectarea sănătății mintale are impact asupra tuturor aspectelor vieții publice și private a persoanei afectate, cum ar fi participarea educațională, socială, comunitară, în familie și cu prietenii, în mediul de lucru etc.

Care sunt beneficiile pe care ni le aduce gestionarea corespunzătoare a sănătății mintale?

Iată aici câteva dintre ele:

Bunăstare generală: O bună sănătate mintală contribuie la o stare generală de bine și echilibru. O minte sănătoasă ajută la gestionarea stresului, la luarea deciziilor și la abordarea vieții cu o atitudine pozitivă.

Relații sănătoase: Sănătatea mintală afectează modul în care interacționăm cu ceilalți. O minte sănătoasă poate contribui la relații interpersonale pozitive, la comunicare eficientă și la rezolvarea mai bună a conflictelor. O societate dezvoltată este bazată pe relații armonioase între membrii acesteia, la fel cum o cultură organizațională sănătoasă încurajează transparența în comunicare, autenticitatea, feedback-ul, deschiderea.

Performanță academică și profesională: O minte sănătoasă poate îmbunătăți capacitatea de concentrare, creativitatea și eficiența la locul de muncă sau în școală. Este mult mai probabil să obținem succes în activitățile noastre atunci când suntem sănătoși.

Adaptabilitate: Sănătatea mintală ajută la dezvoltarea rezilienței și a capacității de a face față schimbărilor și provocărilor vieții. O minte sănătoasă ne ajută să fim mai flexibili și adaptați la situații noi.

Calitatea vieții: Sănătatea mintală contribuie la calitatea generală a vieții. Un bun echilibru emoțional și psihologic poate aduce bucurie și satisfacție în viață.

Prevenirea bolilor fizice: Există o conexiune strânsă între sănătatea mintală și cea fizică. Problemele de sănătate mintală netratate pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice, iar invers, un stil de viață sănătos poate avea beneficii pozitive asupra sănătății mintale.

Reducerea stigmatului: Prin conștientizarea și promovarea sănătății mintale, se poate contribui la reducerea stigmatului asociat cu problemele de sănătate mintală. Acceptarea și înțelegerea că sănătatea mintală este la fel de importantă precum cea fizică pot contribui la crearea unei societăți mai deschise, mai tolerante și mai incluzive.

Studiile și cercetările menționate în continuare sunt doar câteva exemple ale complexității domeniului sănătății mintale. În ciuda progreselor semnificative, există încă multe de învățat și de explorat pentru a îmbunătăți înțelegerea noastră asupra acestui subiect și pentru a dezvolta intervenții mai eficiente. Dacă vă pasionează subiectul, vă recomand să-i urmăriți pe Andrew Huberman, Gaspar Gyorgy, Dan Ariely, Daniel Kahneman, Dr. Sorin Nica etc.

Legat de situația actuală la nivel european, și nu numai, Comisia Europeană a raportat, de asemenea, o percepție sporită a singurătății în UE. 25% este procentul de creștere a cazurilor de anxietate și depresie în primul an al pandemiei la nivel mondial, și peste 22% este procentul de creștere a sentimentului de singurătate în UE după pandemia de COVID-19.

Țările UE au convenit asupra unui număr de obiective pentru a atenua flagelul sănătății mintale precare:

- Calitatea îngrijirilor - îngrijiri de sănătate mintală de mai bună calitate, care să fie totodată mai accesibile pentru persoanele cu afecțiuni mintale;

- Combaterea stigmatizării și a discriminării;

- Promovarea prevenirii: prevenirea, detectarea precoce și tratarea cazurilor de comportament suicidar;

- Combaterea singurătății în grupurile vulnerabile;

- Promovarea sănătății mintale la locul de muncă și în educație;

- Abordare holistică pentru prevenirea și tratarea tulburărilor mintale;

- Colectarea datelor: îmbunătățirea monitorizării și a colectării datelor cu privire la sănătatea mintală în UE;

- Schimb de experiență și de bune practice.

Mai menționez aici câteva direcții de cercetare și concluzii relevante din domeniul sănătății mintale:

Epidemiologia tulburărilor mintale: Studiile epidemiologice au investigat frecvența, distribuția și factorii de risc pentru diverse tulburări mintale. Aceste cercetări furnizează date esențiale pentru înțelegerea complexității problemei și identificarea grupurilor de populație vulnerabile.

Impactul factorilor genetici și biologici: Cercetările genetice și neurobiologice au contribuit la identificarea marcatorilor genetici și biologici implicați în tulburările mintale. Aceasta deschide calea pentru dezvoltarea unor abordări terapeutice personalizate și a unor intervenții mai eficiente.

Rolul factorilor de mediu: Studiile au evidențiat impactul mediului asupra sănătății mintale, inclusiv stresul, traumele și influențele socioeconomice. Înțelegerea acestor factori ajută la elaborarea strategiilor de prevenție și intervenție.

Intervenții terapeutice: Cercetările clinice au evaluat eficacitatea diferitelor terapii, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, terapia prin vorbire, terapia medicamentoasă și terapiile alternative. Se caută continuu noi modalități de tratament și abordări inovatoare pentru a îmbunătăți rezultatele terapeutice.

Prevenția și promovarea sănătății mintale: O creștere a atenției s-a acordat măsurilor preventive și inițiativelor de promovare a sănătății mintale. Acestea includ programe de conștientizare, educație în sănătate mintală și abordări comunitare pentru reducerea stigmatului și îmbunătățirea resurselor disponibile.

Sănătatea mintală în sistemul educațional și la locul de muncă: Studiile privind sănătatea mintală în școli și la locul de muncă au arătat că un mediu de studiu/lucru pozitiv, sprijinul social și programele de gestionare a emoțiilor și a stresului pot reduce riscul de tulburări mintale și îmbunătăți starea de bine a elevilor/studenților/profesorilor/ angajaților.

Tehnologia și sănătatea mintală: Utilizarea tehnologiei a crescut semnificativ. Aplicațiile mobile, platformele online și tehnologiile de monitorizare pot oferi acces la resurse și suport, facilitând gestionarea și tratamentul tulburărilor mintale.

M-am gândit că ar ajuta și câteva sugestii și practici pe care le putem adopta pentru a îmbunătăți și menține sănătatea mintală:

Educația viitorilor sau actualilor părinți: Este extrem de important să conștientizăm că atunci când vom avea sau avem un copil, viața noastră va fi afectată. Pregătirea pentru a deveni părinte, inclusiv din punct de vedere emoțional și mintal, trebuie să devină obligatorie, astfel încât să identificăm dacă putem fi capabili să ne creștem copiii oferindu-le un mediu care să le permită o dezvoltare sănătoasă fizic, emoțional și psihic.

Sistemul educațional: Implementarea unor programe dedicate profesorilor, elevilor și părinților în sensul creării și menținerii unui climat psihologic de siguranță, dezvoltării comunicării, conștientizării și gestionării emoțiilor în sens constructiv.

Meditația și Mindfulness: Adoptarea unor practici de meditație și mindfulness pentru conectarea cu prezentul; alocarea a câteva minute în fiecare zi pentru relaxarea corpului și liniștirea gândurilor prin tehnici de respirație profundă sau meditație ghidată.

Activitatea fizică: Exercițiul fizic este benefic pentru sănătatea mintală. O plimbare zilnică sau o activitate fizică mai intensă pot contribui la eliberarea endorfinelor, ceea ce poate îmbunătăți starea de spirit. De asemenea mișcarea împreună cu alți oameni poate ajuta la o comunicare mai bună, la deschidere și relații armonioase.

Relațiile sociale: Menținerea legăturilor cu prietenii și familia. Relațiile sociale sănătoase pot oferi sprijin emoțional și conexiune. Discuțiile deschise despre sentimente, gânduri și emoții cu cei apropiați și căutarea de sprijin atunci când este nevoie sunt mai mult decât recomandate.

Cititul: Lectura poate oferi o modalitate de evadare din realitate și poate reduce nivelul de stres. Imersarea într-o poveste captivantă poate oferi o pauză binevenită de la problemele cotidiene. Cititul necesită concentrare și atenție. Prin practicarea acestor abilități în timpul cititului, putem îmbunătăți capacitatea noastră de a ne concentra și de a absorbi informații utile pe plan personal și/sau profesional.

Limitarea stresului: Identificare surselor de stres și gestionarea mai eficientă a acestora. Organizarea timpului și stabilirea priorităților. Învățarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi yoga sau tehnici de relaxare. Setarea de limite sănătoase.

Somnul: Asigurarea unui program regulat de somn și suficientă odihnă. Somnul adecvat are un impact semnificativ asupra sănătății mintale.

Setarea de obiective realiste: Stabilirea de obiective realiste, astfel încât să poți simți progresul și să eviți sentimentele de copleșire.

Alimentația sănătoasă: O dietă echilibrată contribuie nu doar la sănătatea fizică, ci și la sănătatea mintală. Consumul de alimente bogate în nutrienți esențiali poate avea un impact pozitiv.

Căutarea ajutorului profesional: Nu ezitați să consultați un specialist în sănătatea mintală, cum ar fi un psiholog sau psihiatru, dacă simțiți nevoia de sprijin suplimentar.

Autocunoașterea: Înțelegerea propriilor nevoi, limite și priorități. Auto-reflexia poate fi un instrument puternic în gestionarea sănătății mintale.

Activități plăcute: Dedicarea de timp activităților care vă aduc bucurie și satisfacție. Faceți ceea ce vă place, vă face bine și vă relaxează. Bucurați-vă de micile realizări.

Este important să abordăm sănătatea mintală cu aceeași seriozitate cu care abordăm sănătatea fizică și să recunoaștem că sunt interconectate. Adoptarea unui stil de viață echilibrat și îngrijirea constantă a minții noastre sunt esențiale pentru o viață sănătoasă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Adolescenti romani facand lectura... Nu cred sa fie imposibil.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult