Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum a pierdut România venituri de 3 miliarde de lei în ultimele 3 luni. Cu acești bani se puteau construi 70 de spitale sau 190 km de autostradă

România este o țară administrată într-un mod incompetent, absurd și periculos pentru locuitorii săi.

O țară în care guvernanții declară că nu sunt resurse pentru alocațiile mamelor în sumă de 200 milioane de lei, dar risipesc lunar, într-un mod inconștient, miliarde de lei din veniturile  statului.

În ultimele trei luni (perioada februarie – aprilie), România a pierdut venituri din TVA în sumă de 3 miliarde de lei.

Cu acești bani se puteau construi 70 de spitale sau 190 km de autostradă.

Conform comunicatului trimis de ANAF în data de 6 mai, în care se prezintă modul în care au fost gestionați banii statului, în perioada februarie – aprilie 2016 s-au încasat venituri din TVA mai mici cu 2,75 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut (reprezentând o scădere cu 20%).

Pentru că în luna aprilie au reușit „performanța” unică să încaseze TVA mai puțin decât în luna martie, au introdus ca scuză și sărbătorile pascale.

2016 este primul an în care TVA-ul încasat în luna aprilie este mai mic decât cel încasat în luna martie. Un fenomen inexplicabil pentru orice economist care cunoaște mecanismul decontării TVA-ului.

Luna aprilie era o luna bună pentru veniturile statului pentru că în această lună se plătește și TVA-ul pe trimestrul 1 de către companiile care depun decontul de TVA la trimestru.

Persoanele care au făcut vreodată vreo prezentare către acționari în legătură cu gestionarea banilor, știu că orice variație importantă în buget trebuie explicată.

În cazul de față, variația privind veniturile din TVA este determinată de trei factori:

• Creșterea accentuată a consumului – are un impact puternic pozitiv.

• Scăderea cotei de TVA de la 24% la 20% - are un puternic impact negativ, politicienii făcând experimente pe noi.

Niciun stat din UE nu a scăzut TVA-ul cu mai mult de trei procente în ultimii 20 de ani. Mai mult, în ultimii patru ani doar Polonia a mai scăzut TVA-ul, dar doar cu un punct procentual.

Țări ca Franța, Italia, Spania, Ungaria au decis în ultimii doi ani să crească TVA-ul cu scopul de a diminua deficitul bugetar. Ca și în 2008, politicienii duc țara într-o zonă foarte periculoasă de deficit bugetar, interesați doar să primească voturi la alegerile din acest an.

• Neîncasarea sumelor datorate de companii/ Evaziune – un puternic impact negativ

O persoană angajată în mediul privat care explică acționarului că profitul a scăzut doar din cauza taxelor are mari șanse să fie concediată. Un acționar are nevoie să știe informații în detaliu despre produs, locație, marjă, discounturi etc.

Ministerul de Finanțe explică acționarilor acestei țări (adică nouă, populației) că avem venituri mult mai mici, din cauza unei măsuri iresponsabile luate tot de ei.

Pe lângă serviciile proaste oferite de stat în sănătate, educație se adaugă și modul absurd în care sunt gestionați banii țării.

Statul nu respectă niște reguli economice de bază, reguli care sunt respectate de țărani, salariați sau antreprenori.

Ce ar trebui să învețe statul de la țărani

Ciclurile economice sunt ca și anotimpurile.

Țăranii cunosc foarte bine importanța economică a anotimpurilor. Vara muncesc toată ziua ca să aibă ce consuma iarna.

În economie, vara reprezintă creșterile economice. Afacerile cresc și toată lumea este fericită.

Iarna reprezintă scăderile economice. În această perioadă se consumă ce s-a cules vara.

În perioada 2005 -2007 în România a fost vară, chiar una fierbinte. Am avut creșteri ale PIB-ului de 8%.

În 2008 venise toamna în toată lumea, numai că guvernanții noștri credeau că în România va fi vară mereu. A fost anul care a dus la creșterea accentuată a deficitului bugetar, din cauza cheltuielilor iraționale.

În 2009 ne-am trezit nepregătiți, direct în iarnă, iar economia a scăzut cu 7%.

Deoarece guvernanții nu făcuseră proviziile statului pentru iarnă, a trebuit să trecem cu toții prin mai multe șocuri: creșterea TVA-ului, scăderea salariilor.

În 2016 istoria se repetă, guvernanții neînțelegând nimic din erorile din 2008 și din ciclul economic.

Deja în lume a venit toamna. Criza din China, încetinirea economiei în UE arată că în curând vom intra în iarnă.

Dar ce fac guvernanții noștri? Repetă aceleași greșeli ca în 2008, orbiți de dorința de a fi votați.

Din punct de vedere economic, în România sunt ultimele zile de vară.

În loc să urmeze obiceiurile țăranilor de a achita vara din datorii, pentru că atunci au produse pe care pot să le vândă, politicienii cresc datoria țării, ducând bugetul într-o zonă periculoasă.

Ce ar trebui să învețe politicienii de la angajații din mediul privat

Orice angajat din mediul privat are ca prim obiectiv profitabilitatea companiei. Angajații sunt bonificați dacă scad cheltuielile sau cresc veniturile companiei.

Politicienii sunt bonificați dacă au cheltuit toți banii. Cu cât au mai mulți oameni în subordine, cu atât au un buget mai mare de cheltuit. Cu cât au un buget mai mare, cu atât au un rol mai important în cadrul sistemului.

Dacă în mediul privat incompetența se rezolvă prin concediere, în cazul instituțiilor statului incompetența poate chiar ucide.

Este datoria noastră să spunem că nu mai vrem incompetenți și hoți care să ne guverneze. Nu mai vrem și nu mai putem. Nu mai putem pentru că suntem datori copiilor noștri să le lăsăm o țară un pic mai bună decât cea pe care am primit-o de la părinți.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Corect, pana la un punct. Odata cu reducerea tva ar fi fost necesara o redimendionare a sistemului, pentru a putea permite bugetului general consolidat sa.se echilibreze pe baza noilor date. Sigur ca nu s-au facut aceste ajustari, prima dintre griji fiind ca fiecare din sistem sa-si pastreze votantii. Evident ca daca dai afara 10% dintre mancatorii de paine de la stat, nu vei rezista in politica mai mult decat ministrul culturii. Sau daca diminuezi (prin politci ferme de supraveghere) achizitiile risti sa nu-ti mI iei "tainul" de la "contribuabili". Si apoi vii cu niste tehnocrati -ca sa poti submina in pace ideea de conducere performanta, sa poata spune tot tontul "vezi ca fara politicieni nu se poate?!"
    • Like 0
  • Venom check icon
    Încă nu s-a încheiat anul fiscal și nimic nu este definitiv. Analiza ar trebui să aibă unele rezerve, măcar. Așa, pare că ne forțăm doar niște cifre pentru concluzii deja avute. "În data de 6 mai" este o greșeală de exprimare; corect este "la data de" sau "pe data de".
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult