Cum îi sprijinim pe tineri să-și găsească drumul într-o lume în schimbare

Foto: Profimedia

Lucrez de ani buni cu tineri și pot spune cu mâna pe inimă că este una dintre cele mai frumoase și pline de sens părți ale activității mele. Cred cu tărie că adolescența și începutul vieții de adult sunt momente cheie în formarea unui om, și, mai ales acum, într-o lume care se schimbă atât de repede, e nevoie de sprijin, ghidaj și dialog autentic.

De aceea formarea mea continuă în acest sens s-a orientat către misiunea personală: am certificare de coach, de consilier vocațional, sunt în formare în Psihologie Integrativă în anul III și masterandă în anul II în cadrul FAIMA, Universitatea Politehnică, la masterul în Consiliere și Leadership în Educație și Formare Profesională, am multiple certificări pentru utilizarea instrumentelor de evaluare pentru interese ocupaționale și evaluare competențe, mii de ore de practică. 

De asemenea, mă implic activ în:

- Consiliere și orientare în carieră - fie în sesiuni individuale, fie în ateliere de grup, îi sprijin pe tineri să-și descopere punctele forte, pasiunile, valorile și să-și contureze propriul drum profesional. Nu există o rețetă universală pentru „cariera perfectă”, dar există, cu siguranță, o cale potrivită pentru fiecare, iar rolul meu este să-i ajut să o găsească.

- Mentorat - îmi place enorm să fiu aproape de tineri în momentele lor de tranziție: când aleg un liceu, o facultate, când încep un prim job, când își caută direcția. Relațiile de mentorat pe care le construiesc sunt bazate pe încredere, ascultare autentică și multă încurajare.

- Workshopuri și ateliere dedicate - am creat de-a lungul timpului o serie de workshopuri interactive, pe teme esențiale: cum alegem un drum profesional, cum ne gestionăm emoțiile și incertitudinile, cum ne dezvoltăm o mentalitate de creștere și abilități de leadership. Fiecare grup cu care lucrez îmi aduce o energie nouă și mă învață, la rândul meu, să fiu un facilitator mai bun.

- Podcast pentru părinți și adolescenți - am avut un podcast dedicat relației dintre părinți și adolescenți, “Cu ochii dați peste cap”, pentru că am observat cât de mult contează această legătură în echilibrul tinerilor. În episoadele mele, vorbesc sincer și cu exemple concrete despre cum putem comunica mai bine, cum putem construi punți de încredere și sprijin între generații.

- Implicare în proiecte educaționale - colaborez constant cu școli, ONG-uri și inițiative educaționale, pentru a crea programe adaptate nevoilor reale ale tinerilor de azi: dezvoltare socio-emoțională, consiliere vocațională, abilități pentru viața personală și profesională.

Pentru mine, această activitate nu este doar o componentă profesională - este o misiune personală. Îmi doresc să contribui, cu tot ce știu și pot, la creșterea unei generații mai conștiente de sine, mai curajoase și mai echilibrate.

Citesc, învăț, mă documentez constant, analizez tendințele, iar de curând am descoperit o lucrare: „Developing Adolescents: A Reference for Professionals”, publicată de American Psychological Association (APA), și vă ofer mai jos un rezumat al acesteia, doar pentru a sublinia contextul.

Documentul este un ghid destinat profesioniștilor care lucrează cu adolescenți - medici, avocați, asistenți sociali, profesori, psihologi - și sintetizează informații esențiale despre dezvoltarea cognitivă, emoțională, fizică, socială și comportamentală a adolescenților (definiți aici ca fiind tineri între 10 și 18 ani).

Scopul:

„Developing Adolescents is not to describe these problems or the therapeutic strategies to address them, but to address them in the context of adolescent development, with a focus on preventing these problems and enhancing positive outcomes even under adverse circumstances.” - „Scopul lucrării Developing Adolescents nu este de a descrie aceste probleme sau strategiile terapeutice pentru a le aborda, ci de a le analiza în contextul dezvoltării adolescenților, cu accent pe prevenirea acestor probleme și pe promovarea unor rezultate pozitive chiar și în circumstanțe nefavorabile.”

Aspecte esențiale:

• Diversitatea adolescentului

Lucrarea subliniază că adolescenții nu pot fi înțeleși doar prin vârstă cronologică, ci și prin prisma diversității fizice, sociale, cognitive și emoționale: „No adolescent can truly be understood in separate parts - an adolescent is a “package deal.” Change in one area of development typically leads to, or occurs in conjunction with, changes in other areas.” - „Niciun adolescent nu poate fi înțeles cu adevărat analizându-i părțile separat - un adolescent este un „întreg inseparabil”. Schimbările într-o arie a dezvoltării conduc de obicei la, sau apar împreună cu, schimbări în alte arii.”

• Dezvoltarea fizică

Pubertatea și schimbările corporale au un impact major asupra imaginii de sine și pot duce la tulburări de comportament: „Early maturing girls have been found to be at higher risk for depression, substance abuse, disruptive behaviors, and eating disorders.” - „S-a constatat că fetele care trec prin maturizare timpurie sunt expuse unui risc mai mare de depresie, consum de substanțe, comportamente perturbatoare și tulburări de alimentație.”

• Dezvoltarea cognitive

Adolescenții își dezvoltă noi abilități de gândire abstractă și de raționament moral: „Rather suddenly it seems, adolescents become able to think abstractly and in shades of gray. They are now able to analyze situations logically in terms of cause and effect and to entertain hypothetical situations.” - „Aparent brusc, adolescenții devin capabili să gândească abstract și nuanțat. Ei pot acum să analizeze situațiile în mod logic, în termeni de cauză și efect, și să ia în considerare situații ipotetice.”

Totuși, ei au încă nevoie de sprijin din partea adulților: „Adolescents prefer to confer with their parents or other trusted adults in making important decisions about such things as attending college, finding a job, or handling finances.” - „Adolescenții preferă să discute cu părinții sau cu alți adulți de încredere atunci când iau decizii importante legate de aspecte precum continuarea studiilor, găsirea unui loc de muncă sau gestionarea finanțelor.”

•  Dezvoltarea emoțională

Formarea identității este o sarcină centrală a adolescenței: „Adolescence is the first time, however, when individuals have the cognitive capacity to consciously sort through who they are and what makes them unique.” - „Adolescența este, însă, prima etapă în care individul are capacitatea cognitivă de a reflecta conștient asupra propriei identități și a ceea ce îl face unic.”

Rolul adulților: „Professionals can help adolescents begin to define their identity through the simple process of taking time to ask questions and listen without judgment to the answers.” - „Specialiștii îi pot ajuta pe adolescenți să înceapă să își definească identitatea printr-un proces simplu: acordând timp pentru a pune întrebări și ascultând răspunsurile fără a judeca.”

• Dezvoltarea socială

Relațiile cu colegii, familia și comunitatea sunt esențiale. Adolescenții au nevoie de adulți care să fie disponibili și implicați: „Today’s adolescent needs one thing that adults seem to have the least surplus of - time. It takes time to listen and relate to an adolescent.” - „Adolescentul de astăzi are nevoie de un lucru pe care adulții par să îl aibă cel mai puțin - timpul. Este nevoie de timp pentru a asculta și a relaționa cu un adolescent.”

•  Comportamente de risc

Tendința spre risc face parte din procesul normal de dezvoltare, însă fără sprijin poate degenera în comportamente problematice: „By age 17, it is estimated that about 25% of all adolescents have taken part in activities that can be considered to be harmful either to themselves or others.” - „Se estimează că, până la vârsta de 17 ani, aproximativ 25% dintre adolescenți au participat la activități care pot fi considerate dăunătoare fie pentru ei înșiși, fie pentru ceilalți.”

• Factori protectivi și reziliență

Relațiile pozitive cu adulții, implicarea în activități sociale, și sentimentul de apartenență protejează adolescenții:

„Feelings of competence in both adolescent boys and girls are directly linked to feeling emotionally close and accepted by parents.” - „Sentimentul de competență, atât la băieții, cât și la fetele aflate în adolescență, este direct legat de apropierea emoțională și de sentimentul de acceptare din partea părinților.”

Alte idei reprezentative:

1. “Effective communication requires that an emotional bond form, however briefly, between the professional and the adolescent.” - „O comunicare eficientă necesită formarea unei legături emoționale, chiar și de scurtă durată, între specialist și adolescent.”

2. “Adolescents, despite occasional or numerous protests, need adults and want them to be part of their lives.” - „Adolescenții, în ciuda protestelor ocazionale sau frecvente, au nevoie de adulți și își doresc ca aceștia să facă parte din viața lor.”

3. “Professionals can play an important role in shifting perceptions of adolescents to the positive.” - „Profesioniștii pot juca un rol important în schimbarea percepțiilor asupra adolescenților într-un sens pozitiv.”

4. “Helping adolescents develop emotional intelligence provides them with resources that will help them succeed as adults.” - „Ajutând adolescenții să își dezvolte inteligența emoțională, le oferim resurse care îi vor ajuta să aibă succes ca adulți.”

Contextul evolutiv al ultimilor 30 de ani

1. Sisteme educaționale reformate superficial

După 1990, sistemul de învățământ românesc a trecut prin multiple reforme: schimbarea structurii claselor, diversificarea opțiunilor (liceu tehnologic, profesional, teoretic), în jurul reformelor din 2000 și 2011. Cu toate acestea, consilierea în carieră a rămas adesea „mai mult pe hârtie” decât practică și coerentă (en.wikipedia.org). Numărul de consilieri în școli a rămas foarte mic, cu raport de până la 500 de elevi la un consilier.

2. Lipsa unei culturi a consilierii profesionale

În comunități rurale și medii urbane dezavantajate, orientarea profesională a fost neglijată - acces inegal la informații, mentoring, teste vocaționale și mentorat (edupedu.ro). Chiar studii recente demonstrează că peste jumătate dintre adolescenții între 16–18 ani nu știu ce vor face când ies din școală (romanialibera.ro).

3. Scădere a calității serviciilor în învățământ superior

Un sondaj național pe 7.402 de studenți din 18 universități (2022–2023) relevă că peste 77 % dintre studenți în anul I nu cunosc existența centrelor de consiliere, iar satisfacția față de acestea rămâne scăzută (leaders.ro). Absenteismul este mai pronunțat în anii terminali, sugerând că intervențiile sunt prea tardive.

4. Cauze structurale și sistemice

5. Studii cheie relevante

 - ADN Vocațional/Mind Architect (1 oct 2024 – 30 apr 2025) - 1.925 respondenți 16-50 ani:

• >50 % dintre tineri 16–18 ani nu știu ce vor face;

• 70 % adulți sunt nemulțumiți de job; sistemul lipsește mentorii și susținerea personalizată (revistabiz.ro).

- Coman et al., Societies (2025) - 7.402 studenți din 18 universități:

• 77 % dintre studenți anul I nu sunt conștienți/nu folosesc serviciile CCG.

- OECD/EU report (2024–2025) - ANOFM dezvoltă servicii personalizate pentru tineri, pilot în realtime; însă bugetul nu este separat și nu există indicatori clari de succes .

6. Ce putem face la nivel de sistem

- Investiții serioase în consilierea școlară

Alocarea unui buget dedicat consilierii vocaționale în fiecare școală/liceu, proporțional cu numărul de elevi.

Scăderea raportului elev-consilier la maximum 200:1.

- Formarea profesională continuă a consilierilor

Training obligatoriu în instrumente RIASEC, psihometrice, orientare bazată pe profilul personal.

Recertificare periodică și integrare în programe de mentori.

- Sisteme informatice integrative

Platformă națională digitală (unică), interoperabilă între școli, universități, ANOFM, ONG-uri, pentru conectarea elev-student-consilier-angajator.

 - Campanii publice și alfabetizare crescândă

Lansarea unor campanii de conștientizare (ex. „Descoperă-ți vocația”) în licee, facultăți și online.

Testimoniale reale, evenimente de job shadowing și vizite în companii.

- Colaborări reale între actori

Parteneriate frecvente între Ministerul Educației, ANOFM și ONG-uri precum Internii.ro, Go Ahead, LEADERS, Women in Business Romania etc. - pentru sesiuni practice școală - loc de muncă (researchgate.net, leaders.ro).

Finanțare activă din PNRR, Fond Social European.

7. Recomandări la nivel personal și familial

Evaluare precoce individuală:

Părinții și elevii pot începe cu testări vocaționale simple (RIASEC, DISC, Gr8 Full Spectrum etc.) la 14-15 ani.

Mentorat divers:

Colectiv de mentorat - nu doar părinți, ci profesori, voluntari, profesioniști ce pot oferi perspective reale.

Consiliere timpurie și recurentă:

Vizite periodice la centre de consiliere încă din clasa a IX-a.

Explorare practică:

Job shadowing, voluntariat, internshipuri - experiențele timpurii ajută la decizii informate.

Familia ca partener activ:

Discuții continue despre valori, aspirații, motivație. Sprijin emoțional.

8. Concluzii

Starea actuală: peste jumătate din adolescenții 16-18 ani nu au claritate profesională; sistemul actual este fragmentat și slab implementat.

Necesitate: o abordare multidimensională - educațională, sistemică, familială - care să integreze testare, consiliere, experiențe reale.

Investiție strategică: bugete dedicate, formare profesională serioasă a consilierilor, platforme digitale și proiecte pilot în școli/licee/universități.

Propuneri concrete

1. Pilot în licee diverse (rural - urban): implementare consilieri full-time, platformă digitală, mentorat; evaluare în 2 ani.

2. Program ANOFM - școală: stagii practice de vară pentru 5.000 de elevi, finanțate prin PNRR.

3. Formare națională: 500 de consilieri vocaționali instruiți anual în psihometrie, piața muncii, utilizarea AI (chatbot-uri vocaționale).

4. Campanie media și evenimente anuale: „Ziua Orientării Profesionale” - târguri regionale de cariere și ateliere practice.

Tinerii nu sunt de vină - ei trebuie să decidă într-un sistem care nu i-a echipat. Lipsa clarității vocaționale este una dintre cele mai mari riscuri pentru economia și coeziunea socială a României. Trei decenii pierdute nu mai sunt de recuperat integral, dar următorii 10 ani pot fi. România are nevoie de o cultură reală a orientării în carieră - la nivel instituțional, familial și personal. Este o investiție în viitor.

Articol realizat și pe baza celor mai recente date (iunie 2025) și studii academice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp