Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Cum „profiți” ca medic de pe urma unei gravide. „Sunt multe investigații, mai ales ecografii, care nu se justifică medical”

O prietenă a unei prietene a născut la un spital de stat din Marea Britanie și se plângea că nu a venit niciun medic să o vadă. Proaspăta mămică spunea că a născut cu dureri foarte mari, că a fost un proces foarte lung și că sistemul britanic de sănătate este groaznic.

Discuția a început după ce eu am spus că în Marea Britanie noi, ca medici specialiști în obstetrică-ginecologie, nu vedem paciente a căror sarcină decurge normal și care a fost clasificată drept una cu risc scăzut. Acestea sunt urmărite doar de moașe.

Ajung la medic doar pacientele cu complicații, respectiv cu sarcini clasificate ca având risc crescut: fie că pacienta are co-morbidități nelegate de sarcină, fie sarcina în sine s-a complicat.

O altă categorie de gravide care nasc în secția cu medici sunt cele care doresc anestezie peridurală, iar în această circumstanță este nevoie de monitorizarea continuă a bebelușului (cardiotocograma continuă).

De asemenea, sunt gravide cu sarcini cu risc scăzut, care au intrat în travaliu și au ajuns, în mod corect, la secția condusă de moașe. Dacă travaliul nu progresează corespunzător sau apar alte complicații, aceste gravide sunt transferate la sala de nașteri unde sunt medici.

Revenind la discuția despre femeia care se plângea, am întrebat:

- Femeia era sănătoasă? Da.

- Indicele de masă corporală al mamei la luarea în evidență era normal? Da.

- Vârstă mamei între 18-40 ani? Da.

- Deci a fost sarcină cu risc scăzut. Da, sarcină cu risc scăzut.

- Și toată sarcină a fost văzută de moașă? Da.

- Fiind o sarcină cu risc scăzut, a ajuns să nască pe unitatea de moașe, nu-i așa? Da.

Medicii nu calcă în unitatea de risc scăzut condusă de moașe, decât dacă e trasă alarma de urgență, de exemplu în cazul unei hemoragii masive. Medicii își desfășoară activitatea doar la sala de nașteri cu risc crescut.

Am explicat că, dacă gravida aflată în unitatea de moașe nu suportă durerile travaliului, trebuie să comunice acest lucru moașei și i se va administra petidină intramuscular. Unele gravide tolerează travaliul cu petidină, altele nu. În acest caz li se dă Entonox (gaz medicinal; substanța activă e protoxidul de azot). Dacă nu suportă durerile și doresc peridurală, sunt transferate pe unitatea medicilor.

Cine naște în mod normal, fără intervenție medicală, pleacă din spital în câteva ore. Procentul de cezariene în România sunt convinsă că este foarte mare. Și în Marea Britanie este în creștere pentru că patologia este în creștere. Cezarienele la cererea mamelor nu sunt atât de frecvente ca în România, unde multă lume ignoră faptul că cezariana este o intervenție chirurgicală majoră, care are riscurile ei.

În sistemul de sănătate britanic, dacă sarcina evoluează foarte bine, dar pacienta vrea cezariană, nu i se acordă imediat. Mai întâi pacienta trebuie să meargă la consiliere. Cezariana i se acordă foarte greu, iar de multe ori pacienta renunță la acest lucru, având evidența clară a posibilelor riscuri.

Dacă este o pacientă care a avut o cezariană anterioară din motive medicale, cel mai probabil, la a două sarcină este trimisă la o clinică specială de naștere vaginală după cezariană (VBAC). Evidența spune că rata de succes pentru VBAC este de 70%.

În Marea Britanie gravidele cu risc scăzut, fără comorbidități, cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani, indicele de masă corporală (IMC) mai mic de 35 - în Marea Britanie este considerat un IMC ce ridică probleme cel peste 35 - toată sarcina este văzută doar de moașă. Gravidei i se recomandă o ecografie în jur de 12 săptămani, care calculează și vârsta sarcinii și data estimativă a nașterii, și o altă ecografie în jur de 20 de săptămăni, care este ecografia de anomalie sau anatomie.

Dacă totul e normal nu i se mai acordă niciun fel de ecografie, nu mai are niciun fel de tangență cu spitalul, și e urmărită doar de moașă. I se recomandă analize de sânge tot la luarea în evidentă, înainte de ecografia de 12 săptămani, apoi i se mai fac analize de sânge la 28 de săptămâni.

Medicii nu văd sarcini cu risc scăzut. Dacă e gravidă pentru prima dată are un anumit interval de timp la care e văzută de moașă, dacă este multipară are un alt interval, tot regulat, dar mai rar.

La fiecare vizită, moașa măsoară tensiunea arterială și testează urina, după 16 săptămani ascultă cu un doppler bătăile inimii fetale, iar după 24 săptămâni măsoară distanța de la fundul uterin la simfiza pubiană. De asemenea, după 24 săptămâni gravida este întrebată cum simte mișcările fetale. Dacă moașa observă o deviere de la normal în cele de mai sus, trimite femeia la spital.

Dacă este sarcină cu risc crescut, fie din cauza vârstei, fie din cauza indicelui de masă corporală, fie datorită faptului că femeia suferă de patologii înainte de a rămâne gravidă, sau este multipară și a avut nașteri anterioare cu probleme, sau sarcină curentă s-a complicat, atunci gravida este văzută de medic în ambulator (Clinică Prenatală) și este recomandat să nască pe unitatea de medici.

Sarcina cu risc crescut poate avea:

1. cauze materne – a. comorbidități înainte de sarcină; b. comorbidități induse de sarcină (diabet gestațional, hipertensiune gestatională sau preeclampsia etc). De asemenea, se ține cont și de indicele de masă corporală, dacă este sub 18 ani sau peste 35 de ani, și de faptul dacă femeia este fumătoare sau nu.

2. cauze fetale – de exemplu, restricție de creștere.

Rolul ecografiilor este de a ne asigura că respectivul făt crește corespunzător, dacă are suficient aport sangvin etc. Se fac ecografii la 28, 32 și 36 de săptămani, sau mai des, dacă este indicat. Ecografiile nu se plătesc. În sistemul național de sănătate - NHS - nu se plătește absolut nimic. Nu există asigurare medicală pentru sistemul public, în Marea Britanie nu există casă de asigurări. Există asigurare medicală privată, însă sistemul de sănătate public (NHS) este mai dotat, iar complicațiile din sistemul privat se tratează tot în NHS.

În contextul acestui sistem de sănătate public, toate investigațiile care se cer trebuie să fie justificate, în sensul în care în cadrul unui tablou clinic ar face o diferență în managementul pacientului.

Cum se poate „profita” de un pacient

Ca o paranteză, în România, ca și în alte țări, pacientul este trimis de la stat la un cabinet sau clinică privată să își facă o investigație, iar pacientul plătește. În multe țări sistemul medical face bani de pe urma pacientului, sau medicul are bani de pe urma pacientului.

În Marea Britanie, în NHS, medicul nu are bani de pe urma pacientului, iar acest detaliu reprezintă o diferență majoră pentru modul în care este înțeleasă și se practică medicina. Este omenesc, și nu intenționez să critic, ci mă limitez doar la a constata: probabil că oricine care știe că are o sursă de venit tinde să profite de acea potențială sursă de venit. Or, o scurtă ecografie nu dăunează pacientei, iar medicului îi aduce niște bani.

În Marea Britanie nu obținem nimic de pe urma pacienților în NHS, în consecință trebuie să avem un motiv medical bine întemeiat pentru ca investigațiile pe care le cerem să fie validate și făcute.

Prin prisma specializării pe care o fac am fost contactată de câteva persoane, pentru o „altă opinie”. Astfel, am avut un contact indirect cu modul în care se practică (mai ales) obstetrica în România. Am ajuns la concluzia că, în mod cert, sunt nenumărate investigații, mai ales ecografii, care nu își au sensul și nu se justifică medical. Pacienta este pusă în situație de stres inutil. Nu doresc să plictisesc cititorul cu detalii nesemnificative sau dificil de înțeles, însă sunt încântată să discut pe această temă cu colegii medici în specialitatea Obstetrică și Ginecologie.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ana check icon
    Doamna Dr, ati nascut dvs personal in UK? sau asteas niste teorii din carti si vorbe goale? Eu am nascut in Londra si pot sa va garantez ca sistem de sanatate mai scarbos ca aici nu o sa intalniti in alta tara pe planeta asta. Nu aunt de acord sa le laudati superficialitatea cu care isi trateaza pacientii, doar pentru ca va identificati cu ea. Aici daca ca gravida/mama tu nu stii ce sa le ceri si sa te certi cu ei pana obtii, nu se ocupa de nimic. NHS are suficienti bani sa se ocupe calumea de fiecare pacient, dar managementul lor incaseaza tot banetul, iar staff-ul de care te lovesti in spital (doctorii si asistentele) nu sunt platiti deloc ok si nici orele de peste program si sunt incurajati sa ii goneasca pe pacienti cate mai repede, ca sa nu isi consume resursele pe ei. Stiu lucrul asta de la medici care lucreaza in spitalele lor. Nu e vorba de nici un "neprofitat". Iti baga pe gat vrajeala cu trendul asta "natural" si te obliga pana in ultima secunda. Riscurile acelea uriase de care vorbiti dvs sunt numai 1-2% posibil sa se intample. Iar copilul are mai putine riscuri prin nastere cezariana (altfel nu se mai inventa metoda asta medicala). Iar astea le stiu insusi de la marii medici britanici care incercau sa ma convinga sa optez tot pt nasterea naturala. Deci numai balarii de opinii neverificate-scrise in articolul asta. Si apropo, dupa ce ti se naste copilul doar la privat il monitorizeaza cineva. Altfel consulatiile se fac prin telefon cu niste moase aeriene. Va zic eu exact, care am nascut aici si imi cresc copilul in tara la "neprofitorii" astia de englezi.
    • Like 0
  • Dna doftoră,ce sunt comorbiditățile?Am căutat în dex și n-am găsit termenul.Altă "specialistă " în uitatul limbii materne.Dacă îți cunoști și specialitatea în care activezi la fel cum îți cunoști limba maternă,apoi să mă păzească Dumnezeu.Activezi madame,într-un sistem medical lăudat dar de rahat,sistem în care toți pacienții sunt tratați de asistenți și doar dacă "se trage semnalul de alarmă",atunci își face apariția și un medic.Prefer să mă tratez aici în România sau să nasc cu doctor,decât să mă duc în Anglia și,doar dacă voi ajunge cu un picior în groapă,să beneficiez și eu de medic.Nu mă mai înșir la vorbe,că am suficiente exemple se pacienți,cotizanți ai asigurărilor medicale din UK,care au ajuns,după încercări eșuate pe la spitalele englezești,să se trateze acasă,în sistemul nostru sanitar mizerabil
    • Like 0
  • Pe baza experientei personale pot sa confirm ca in Romania, in sistemul de sanatate privat, exista si o componenta comerciala pe care nu ai cum sa nu o sesizezi. Despre ce este vorba. M-am accidentat la un genunchi. Lovitura, cu vanataie, si dureri la mers. Nu am dat mare atentie. Dupa o saptamana vanataia a disparut, durerea la mers, nu. M-am programat la Ortopedie pentru consultatie la o clinica privata. Probabil pentru ca am mers pe picioarele mele si nu trebuia sa icnesc la fiecare pas, medicul ortoped m-a trimis direct la RMN. La aparatul clinicii respective. M-a deranjat faptul ca nici macar nu s-a ridicat din scaun sa pipaie genunchiul. Direct RMN. Care la respectiva clinica nu este ieftin deloc. Drept care, m-am dus si in alta parte, la stat, la Spitalul Militar. Unde medicul m-a intins pe pat si mi-a examinat genunchiul, m-a consultat cu alte cuvinte. Si a pus diagnosticul de luxatie. Si mi-a spus ca e normal ce simt si ca durerea va disparea in trei pana la sase saptamani. Si a avut dreptate. L-am intrebat daca nu era cazul de RMN. Raspunsul a fost ca pentru luxatie nu este nevoie de RMN ci de repaus si menajarea articulatiei si de ceva timp.
    I rest my case.
    • Like 2
  • la fel si in Olanda + Belgia: controlul anual de sanatate ajunge ca set pre sarcina (teste de colestrol, tensiune etc.) - nu se recomanda teste de sange complicate inainte de sarcina. Suplimente din farmacie f. rar! Se da f. usor regim alimentar fara zahar, fara faina, multe legume crude (10kg luate pe sarcina e o cifra normala, la mai multe se trec la masuri, asta scade riscul diabetului de sarcina si diabetul bebelusului, copiii macrosomiali etc). Medicamente ca in Romania (injectabilele ma refer) se fac doar in spital - acasa se da cel mult baby aspirin. Dar in Ro totul este comisionat (cabinetele de analize dau comision doctorului, firmele de farmaceutice iar dau comision doctorului pt medicamente prescrise etc). Olanda are 20% din nasteri acasa, cu moasa (poate de asta are cea mai mica rata de depresii post natale din europa si din cele mai mici mortalitati infantile...).
    • Like 3
  • Foarte multi medici din sistemul de sanatate te trimit in privat pentru analize. Pe de o parte e vorba de aparatura, dar e si o puternica latura comerciala. Incepand de la medicamentele pe care ti le recomanda, inclusiv homeopatice, a avut medici care mi-au recomandat homeopatice. Cel mai mare santaj emotional insa in cazul sarcinilor sunt bancile private de celule stem, care isi trimit agentii in maternitati, inclusiv la acel curs parental pe care il fac tatii pentru 10 zile in plus de concediu, si au medici care le impart pliante. Niciodata nu simti mai mult ca lumea vrea sa profite de tine decat atunci astepti un copil, sanajul emotional practicat e terifiant.
    • Like 1
  • Complet de acord. Am născut la o casă de nașteri în Londra, sarcina a fost cu risc scăzut și, în consecință, monitorizată doar de moașe. Am fost foarte mulțumită de cum a decurs totul, condiții foarte bune, soțul meu a asistat de naștere, care a avut loc în piscină. Am folosit doar Entonox în timpul travaliului. Am plecat acasă a doua zi. Am auzit și eu multe povești despre sistemul de sănătate de aici ți despre felul în care au grijă de gravide și bebeluși și am fost sfătuită de prieteni să nasc acasă în România. A fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat faptul că am rămas aici - nașterea a fost o experiență pozitivă!

    Voi scrie un articol în completare, despre cum se desfășoară grija pentru lehuză și bebeluș.
    O singură completare am: am mers la o ecografie în țară, la săptămâna 32 de sarcină, pentru că eram în Cluj și aveam nevoie de acord medical pentru a zbura. În urma ecografiei, mi s-a spus că totul arată bine, dar fătul pare să aibă capul prea mare. M-am întors în Londra cu teama de a nu putea naște natural pentru că fetița ar avea capul prea mare, teama pe care am comunicat-o moașei de aici. Mi-a spus să nu îmi fac probleme, totul este în limite normale - deci teama a fost nefondată și am avut stress inutil...Atât despre comparația dintre cele două sisteme.
    • Like 5
  • Complet de acord cu Felicia Buruiana, am aceeasi impresie, ca in Romania medicii au tendinta de a efectua tratamente inutile si exagerate, fie din motive de traditie/obiceiuri sau poate chiar din motive economice. In cursul unei graviditati cu risc scazut, rolul moasei este decisiv si in alte tari europene. Ramane de vazut daca medicii romani accepta incitatia.
    • Like 3
  • daca anul trecut cand am pierdut sarcina medicul ma trimitea sa imi fac analize detaliate, descopeream ca am trombofilie.Mutatiile nu erau chiar cele mai nasoale, astfel incat daca faci tratament poti sa duci sarcina. Dar nu am facut. Am facut in schimb anul acesta(pe banii mei, fireste), dar pana sa vina rezultatele am pierdut sarcina din nou. Daca stiam de anul trecut, incepeam tratamentul de la inceputul sarcinii si exista posibilitatea 95% sa mearga bine.
    Deci uneori sunt bune si investigatii amanuntite.
    • Like 0
    • @ Kitana Dorina
      In analizele din Ro dinainte sarcinii nu era acoperit trombofilia. Nici in Belgia nu se face de rutina. Daca esti in Marea britanie, ca tratament primesti baby aspirin de la doctor. Cost: cativa pounds pe luna. Daca esti in ro primesti injectabil Clexane cu un cost per doza de cativa pounds pe zi. Citeste, te rog, si prospectul si efectele secundare ale Clexanului asupra fatului.
      • Like 2
  • check icon
    Foarte lapidar, cele scrise; Si - in masura cunoasterii sistemului- foarte adevarat;
    In Romania se practica ping-pong-ul cu pacienti, astfel incat- de la medicul specialist esti trimis la o analiza sau un CT sau o consultatie ultra-specializata. Indiferent de sistem ( stat sau privat)- platesti a doua consultatie/examinare/analiza- iar o parte din banutzi se intorc la medicul care a recomandat; Sau- se face "barter" de recomandari;
    Interesant articolul- dar, ma tem- "colegii" tai din Romania nu vor da buzna sa stea de vorba cu tine; Sunt ocupati sa recomande analiza si teste...:-)
    • Like 1
    • @
      bonus am nevoie de 2 pareri pt ca exista greseli grave. Desi nu e o practica de care sunt mandra, dupa ce un orl-ist mi-a zis ca am deviatie de sept si politi si sa vin sa ma operez in clinica privata si ca ma costa 500 euro, m-am dus la alt orl-ist care a zis ca pot scapa cu o interventie locala numita turbinoreductie si nu e deviatie de sept - si intradevar, dupa cateva zile de la interventie respiratia mi s-a imbunatatit vizibil.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult