Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De ce nu va riposta Iranul la uciderea lui Mohsen Fakhrizadeh, unul dintre responsabilii programului nuclear iranian

Mohsen Fakhrizadeh - Foto: Iranian Defense Ministry / UPI / Profimedia)

Foto: Iranian Defense Ministry / UPI / Profimedia

În ianuarie, după uciderea „starului” iranian Qassem Soleimani de către o dronă americană, anticipam că Republica Islamică nu va da o rispostă semnificativă. Acum, o altă figură importantă a regimului de la Teheran, unul din corifeii programului nuclear, generalul, profesorul şi fizicianul Mohsen Fakhrizadeh a căzut victimă unui atentat.

Iranul a acuzat „terorismul de stat israelian” a cărui victimă a fost Fakhrizadeh. Evident, chiar fără declaraţia Teheranului, pe lista scurtă a vinovaţilor este Israelul, însă, am spune noi, şi Arabia Saudită, ale cărei interese în regiune sunt în permanent conflict cu cele ale iranienilor şiiţi, acuzaţi în mai multe rânduri că au dispus atacarea facilităţilor petroliere saudite prin interpuşii yemeniţi.

Unele surse din Orientul Mijlociu afirmă că la întâlnirea de săptămâna trecută din parcul tehnologic saudit NEOM dintre prinţul bin Salman, primul-ministru al Israelului şi Mike Pompeo, reuniune care, conform autorităţilor saudite nu ar fi avut loc în format tripartit, Netanyahu ar fi solicitat acceptul interlocutorilor săi de a bombarda facilităţile nucleare iraniene, propunere care nu l-a încântat prea mult pe prinţul saudit. Distrugerea facilităţilor nu, uciderea unuia dintre „creierele” programului nuclear da?

De altfel, în urmă cu doi ani, premierul Netanyahu invita, într-un discurs în care înfiera Iranul, ca toată lumea să reţină numele înaltului oficial care se ocupă de dezvoltarea unei arme nucleare: Mohsen Fakhrizadeh.

Generalul iranian nu a fost la primul atentat, în trecut scăpând cu destulă şansă şi fiind protejat de serviciile secrete iraniene ştiut fiind că este unul dintre oficialii expuşi unei execuţii.

Va reacţiona Iranul dur?

În ianuarie, răspunsul său la uciderea lui Soleimani, mult mai cunoscut decât generalul ucis zilele trecute, a fost doar o butaforie menită să împace opinia publică internă pentru a masca slăbiciunea regimului ayatollahilor.

În urmă cu o săptămână, un înalt oficial iranian s-a deplasat la Bagdad şi a ordonat facţiunilor şiite să evite orice confruntare şi să nu înceapă alte lupte până ce Joe Biden nu va fi instalat la Casa Albă. Generalul iranian a explicat aliaţilor şiiţi irakieni că preşedintele încă în funcţie, Donald Trump, doreşte să atragă Iranul într-o confruntare deschisă până la încheierea mandatului său. De altfel, de curând, portavionul USS Nimitz a fost trimis în regiune.

Teheranul ştie că preşedintele ales al SUA şi care va intra la Casa Albă în ianuarie nu are aceleaşi opinii în legătură cu Iranul (de altfel, înalţi oficiali ai administraţiei Obama vor fi membri ai administraţiei Biden) precum actualul preşedinte. Poziţia lui Biden probabil că va fi diferită şi faţă de actualul lider de la Riad, acuzat de masacrarea jurnalistului Khassoghi, declaraţiile democratului american nelăsând vreun dubiu cu privire la poziţionarea sa faţă de încălcarea drepturilor omului de către monarhia saudită.

Temerile că Iranul ar putea trece la represalii prin intermediul Hezbollahului, partidul şiit libanez, sunt temperate de o întâlnire pe care noul şef al diviziilor al-Quds, generalul Esmail Qaani, a avut-o cu liderii acestuia. Astfel, militarul iranian a solicitat evitarea oricărei confruntări cu forţele israeliene în perioada interregnului american. Iranienii urmăresc reluarea negocierilor asupra acordului nuclear cu noua conducere de la Washington, adică ridicarea sancţiunilor şi embargoului asupra petrolului iranian.

Liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, care se ascunde de câţiva ani de teama unui atentat israelian, a anunţat deja pe 11 noiembrie, cu ocazia Sărbătorii Martirilor, punerea în stare de alertă a tuturor forţelor militare ale formaţiunii, odată cu iniţierea de către Israel a unor noi manevre militare care, bănuiesc şiiţii libanezi, vor avea drept urmare anihilarea unor lideri libanezi aliaţi Iranului. De altfel, săptămâna trecută două raiduri israeliene au lovit lângă Damasc o bază a miliţiilor şiite din Siria, precum şi poziţii Hezbollah de lângă Kuneitra.

Oricum, în faţa atentatului organizat, cel mai probabil, de serviciile secrete israeliene profitând de „fereastra de oportunitate” creată regional de situaţia din SUA, Iranul va trebui să riposteze, însă nu la scară mare, ci lovind precis o ţintă israeliană, ori lichidând un oficial al Statului evreu. Adică o simplă contra-măsură în nota unei zile obişnuite pentru Orientul Mijlociu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult