De la bisturiul clasic la chirurgie robotică. Povestea medicului care a pariat pe România

Imagine și montaj video: Cristian Tomoială / MatchCut

Chirurg de excelență în patologia herniară, acreditat internațional și cu experiență în străinătate, dr. Bogdan Barta ar fi putut să opereze oriunde în lume. A ales însă să se întoarcă în România, unde a pus umărul la transformarea chirurgiei private și la dezvoltarea unui centru oncologic modern.

Născut în București, în 1974, dr. Bogdan Barta este primul din familia sa care a ales drumul lung și riguros al chirurgiei. După șase ani de facultate și alți șapte ani de stagiatură și rezidențiat în două dintre cele mai mari spitale din țară – Fundeni și Floreasca – a plecat în Belgia, unde a lucrat ca medic specialist. A învățat multe despre relația dintre pacient și doctor și a înțeles ce înseamnă avantajul tehnologiei în intervențiile chirurgicale. La doi ani după experiența din străinătate, a decis să revină acasă, în cadrul spitalului Euroclinic Regina Maria. Se întâmpla în 2011. „Cred că 15 ani într-un singur loc să stai e ceva, o performanță”, spune azi dr. Barta, privind în urmă la parcursul său profesional din România.

Acest articol este parte din seria Regina Maria 3.0.

Chirurgia privată, de la „câteva intervenții banale” la nivel occidental

Când a intrat în sistemul privat, realitatea era departe de ceea ce vedem acum. „Dacă ar fi să o luăm de la zero... chirurgia în mediul privat, la momentul respectiv, era la un nivel extrem de jos. Se făceau abia câteva intervenții banale, minore”, rememorează medicul. În numai 14–15 ani, spune el, diferența de nivel este „uriașă”. Din 2016, dr. Bogdan Barta conduce Secția de Chirurgie Generală a Spitalului Euroclinic, parte a rețelei Regina Maria. „Nivelul la care a ajuns acum spitalul Euroclinic, rețeaua Regina Maria, este unul absolut deosebit din punct de vedere al expertizei medicale”, subliniază el. Schimbarea nu a fost doar în interiorul spitalelor, ci și în mentalitatea pacienților. „Acum este o normalitate să te adresezi unui spital privat, să fie operat, da, dar să știți că acum 14–15 ani erau niște lucruri rare... știm foarte bine ce trasee existau și cred că acest fenomen a scăzut foarte mult în ultima perioadă”, spune chirurgul.

„Ce se întâmplă aici este similar cu orice altă țară”

Chiar dacă deține acreditări internaționale care îi permit să opereze oriunde în lume, dr. Barta nu regretă revenirea în România. „Ceea ce se întâmplă în acest moment din punct de vedere al capacităților noastre sunt absolut similare cu orice s-ar întâmpla în altă țară. Proceduri pe care le faci acolo le poți face absolut la fel de bine, dacă nu chiar mult mai înalt din punct de vedere tehnologic la noi”, spune el. Printre recunoașterile obținute se numără titlurile conferite de Surgical Review Corporation (SRC), precum acreditarea de „chirurg de excelență” și „master surgeon” în chirurgia herniară – o garanție suplimentară pentru pacienți. „Aceste acreditări cred că pot să reprezinte un fel de garanție, dacă vreți, pentru pacient în privința calității serviciilor pe care noi le oferim. Dar noi nu putem să stăm, pe de altă parte, pe loc în orice moment al carierei noastre. Dacă nu progresăm, lucrurile vor stagna”, avertizează medicul. Pentru el, legătura cu ceea ce se întâmplă în marile centre chirurgicale din lume este esențială: „Ora exactă în chirurgie totuși nu se dă în București. De aceea trebuie să mergem la congrese diverse de afară... să mă întorc măcar cu una, două idei pe care să le pot pune în practică.”

Un centru oncologic complet și o luptă cu mentalitățile vechi

Unul dintre motivele pentru care chirurgul Barta a rămas în România este faptul că a reușit să construiască, împreună cu alți medici, un centru oncologic complet, cu toate funcțiunile moderne, inclusiv Tumor Board – comisie multidisciplinară care decide conduita terapeutică pentru fiecare pacient. „Evident, lucrurile s-au desfășurat în varianta pe care mi-am dorit-o. Unu: să pot să operez din ce în ce mai mult, să accesez mijloace tehnologice corecte, și nu vorbim doar de patologii simple (hernii), ci de patologie malignă - cancerul colorectal fiind unul din proiectele mele pe care mi l-am dorit foarte mult să-l implementez aici”, mărturisește dr. Barta. Drumul nu a fost însă lipsit de opoziție, chiar din partea colegilor din spitalele de stat. Una dintre marile bătălii a fost cea pentru acceptarea chirurgiei laparoscopice. „Dacă este să discutăm de diferențele care erau atunci între noi și țările vestice, atunci erau într-adevăr niște diferențe deosebite. Acolo se făceau 80–90% din patologii doar în variantele acestea minim invazive... versus România, în care laparoscopia a rămas mult timp blamată chiar și după acest interval, în care încă mai existau mentalitățile că dacă eu sunt cu mâinile în burta omului este mult mai bine”, explică medicul. Astăzi, spune el, laparoscopia nu mai este un „lux”, ci o normalitate. „Nu mai vorbim de progres, nu mai vorbim de modernitate. Când vorbim de laparoscopie vorbim de lucruri normale. Chirurgia robotică în plus... vine evident ca un lucru firesc al progresului”, adaugă dr. Barta.

foto credit: Cristian Tomoială / MatchCut

Un chirurg privilegiat

Dr. Bogdan Barta se consideră privilegiat profesional: a prins toate marile etape prin care a trecut chirurgia modernă. „Mă bucur foarte mult că sunt un chirurg care am operat foarte mult în varianta clasică, am avut această șansă, am operat foarte mult în laparoscopie și acum sunt și chirurg de consolă, chirurg robotic și cred că e o șansă pe care nu foarte multă lume o are, într-adevăr”, spune el. Pacienții de astăzi, remarcă medicul, sunt mai informați și mai exigenți ca oricând. „Un pacient își dorește să-și rezolve o problemă medicală într-o variantă care să-i afecteze cât mai puțin corpul, în care să stea cât mai puțin internat și dacă se poate să fie reintegrat social foarte repede”, explică dr. Barta.

„El ajunge să dorească să devii chirurgul lui dacă îi obții încredere”

Dincolo de tehnologie și proceduri avansate, relația cu pacientul rămâne extrem de importantă. „În relația cu pacientul am înțeles un lucru foarte important. El ajunge să dorească să devii chirurgul lui dacă îi obții încredere... Pe el îl interesează foarte mult să identifice chirurgul care are, pe de-o parte, o empatie deosebită și să aibă o încredere în el”, spune medicul. Succesul real, subliniază el, nu se joacă doar în sala de operație. „Nu poți să fii un chirurg bun dacă... nu ai o tehnologie deosebită. Nu poți să fii un chirurg bun sau, degeaba ești un chirurg bun, dacă nu ai o echipă extrem de consistentă. Trebuie să fim foarte realiști și să spunem că actul chirurgical nu se rezumă doar la ceea ce faci tu în blocul operator. Vorbim de o pregătire preoperatorie extrem de minuțioasă, în care pot fi implicați, mai ales pentru cazurile complexe, foarte mulți specialiști”, explică dr. Barta. Iar responsabilitatea nu se oprește după ce operația s-a încheiat:

„Postoperator, în afară de o supraveghere care, sigur, pe partea oncologică e una deosebită, pot să apară tot felul de complicații pe care trebuie să știi să le rezolvi.”

Recunoștința față de mentor

În formarea sa, un rol esențial l-a avut mentorul din perioada de la Spitalul de Urgență Floreasca. „Am avut și un mentor, un chirurg din Spitalul de Urgență Floreasca, care mi-a rămas ulterior și un foarte bun prieten și care mi-a arătat foarte multe lucruri și mi-a oferit încrederea de a opera singur”, spune dr. Bogdan Barta. Astăzi, după ani de chirurgie clasică, laparoscopică și robotică, medicul care ar fi putut rămâne în străinătate continuă să construiască aici, în România, punând laolaltă tehnologia de vârf, echipe multidisciplinare și, mai ales, o relație de încredere cu fiecare pacient în parte.

Regina Maria 3.0 este un proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp