România lui „nu se poate”. De la pesimism endemic la optimism calificat: reflecții pe marginea unei diagnoze actuale a ecosistemului românesc de inovare

Foto: Galina Sharapova / Alamy / Alamy / Profimedia

Finalul lunii martie a adus în dezbaterea publică o diagnoză a inovării în ecosistemul antreprenorial românesc, realizată de experții de la Unitatea Executivă Pentru Finanțarea Invățământului Superior a Cercetării Dezvoltarii și Inovării - UEFISCDI (Curaj et al., 2021) și lansată la Cafeneaua de Inovare. Veștile sunt bune: pe metricile raportului, ecosistemul s-a consolidat cu 30% față de 2015. Antreprenorii români au mai mult acces la finanțare externă, apelează la consultanță formală și informală și sunt inspirați de modelele altor antreprenori sau de propria experiență anterioară. Ei ies, astfel, din tiparul întreprinzătorului de criză și de tranziție. Cu alte cuvinte, diagnoza semnalizează trecerea de la antreprenoriatul de necesitate la cel de oportunitate. Totuși, avertizează autorii, această transformare este încă fragilă și amenințată de riscuri culturale și instituționale. După programe publice de tip Start-Up Nation, menite să stimuleze micile afaceri ce creează locuri de muncă, indiferent de idee și calificare, raportul își propune să examineze potențialul antreprenoriatului inovativ și orientat spre valori sociale. Accentul cade mai ales pe antreprenorii cu studii superioare și pe orizonturile lor. 

Antreprenoriatul a fost susținut de statul român mai ales ca o componentă a protecției sociale, de creare de locuri de muncă. Este timpul să oferim sprijin serios și pentru o altă abordare – cea a antreprenoriatului ales din pasiune, nu din nevoie. Dar, dincolo de finanțare, care sunt resursele culturale și morale necesare? În universități, este important să cultivăm spiritul de echipă și abilitățile de design de produs. Antreprenorii inovativi sunt cei care pot traduce idei sofisticate din știință și tehnologie în produse vandabile, ce răspund nevoilor utilizatorilor. Este nevoie de educarea empatiei, către utilizatori diferiți de creatori. Nu putem evolua doar prin produse dedicate nevoilor celor ce le inventează. Este nevoie de antrenarea competențelor de prototipare, testare și regândire a produselor, de cultivarea abilității de a o lua de la capăt, fără supărare.

Cred că obstacolul cel mai mare în calea antreprenoriatului de oportunitate este, însă, pesimismul românesc endemic. Trăim cu sentimentul impostorului: în România „nu se poate”, românii fac doar forme fără fond și singurele creații demne de atenția noastră par a fi departe de casă. Acest pesimism devine o profeție auto-realizatoare, deoarece mulți tineri sunt încurajați să creadă că sunt o „generație de sacrificiu” și că plecatul din țară este singura soluție pentru a da sens vieții. Abandonul masiv amplifică dureros și inutil toate fracturile și provocările societății noastre. Dacă am reuși să direcționăm energia și creativitatea tinerilor spre formularea unor răspunsuri noi la probleme vechi, spre căutarea propriului sens în provocările prezentului din România, acestea ar fi pe jumătate rezolvate.

Pesimismul românesc rezonează puternic cu pesimismul european. Aud adesea că știința și inovațiile sunt în SUA, tehnologia și infrastructurile sunt în China, iar Europei îi rămâne rolul de muzeu, în care să cheltuim banii sino-americani. Aceasta nu este, însă, o definiție fidelă a situației. Cred că trebuie să înlocuim pesimismul endemic cu optimismul calificat. După cum observă și raportul UEFISCDI, în afară de inovarea orientată spre maximizarea profitului există și inovare socială, instituțională și culturală. Europa este singura societate care pune cu adevărat preț pe antreprenoriatul orientat spre cetățeni, nu doar spre acționari. Viziunea europeană privind economia datelor și protecția autonomiei personale, semnalizată de GDPR, și crearea unei piețe digitale libere, apărată de puterea monopolurilor Big Tech, oferă cheia de boltă a inovației sociale, în era inteligenței artificiale.   

Pentru antreprenoriatul de oportunitate avem nevoie și de mentorat, și de optimism, dar și de date. Cum observă raportul UEFISCDI, ne trebuie date privind impactul politicilor și performanța instituțiilor publice. Mai mult, ne trebuie și date de interes direct pentru antreprenori, de la date deschise, publicate periodic pe data.gov.ro, la acces în timp real la fluxuri informaționale privind traficul urban, finanțele, clima, prețurile, etc. Avem nevoie de date pentru a scala inovarea, de la mici inițiative, la răspunsuri semnificative pentru problemele societății românești. Când vine vorba de antreprenoriat inovativ, accesul la date este ca sarea-n bucate.

Lectura diagnozei UEFISCDI este un bun prilej de optimism calificat. Raportul oferă un punct de referință în lungul parcurs al României spre asumarea unei identități europene inovatoare. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp