Din păcate, de sărbători, oamenii din jur devin mai răi decât de obicei

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

E frig în decembrie. Surplusul de haine îmbrăcate de oameni dublează aglomerația din metrouri, trenuri și autobuze. Înghesuiala creează disconfort și întârzieri, încordând nervii oamenilor către maximum. E zloată și plouă mărunt, enervant. Oameni cenușii jalonează printre bălți și noroaie, surmenați după un an greu și grăbiți să-și încheie proiectele până la Crăciun. Crăciunul este singurul deadline care nu se poate amâna.

După începutul lui decembrie, fiecare zi devine o criză. Raportul trebuie trimis azi iar serbarea copiilor este diseară la 7. Între timp trebuie să le ridic costumele de la curățătorie și să cumpăr flori doamnei. Am câteva mailuri necitite și câteva zeci de mesaje noi în grupurile de WhatsApp. N-am apucat încă să-mi schimb cauciucurile de vară. Încă nu știu când voi avea timp pentru cadouri. De fapt încă nici nu știu ce și cui vreau să cumpăr. Stresul ultimei sute de metri, pe care ajungem să-l încercăm cu toții, în această perioadă, este puțin mai mare decât de obicei.

Traficul rutier colapsează minute în șir atunci când polițiștii zgribuliți pleacă din intersecții, lăsându-ne să ne descurcăm singuri. Pare că absolut toți șoferii din oraș au decis să iasă azi cu mașina. Intersecțiile sunt blocate, semafoarele devin orientative, iar waze-ul se înroșește și crește ETA cu încă 5 minute. Înjurăm și claxonăm, revărsându-ne furia pe ceilalți. Parcăm oriunde, nu mai contează, este practic imposibil să găsim un loc ca-lumea. Mașinile parcate cu nesimțire în drum sunt lăsate pe avarii, ca și cum asta ar scuza mârlănia șoferilor lor. Nici mașinile împodobite cu coarne, ale celor care insistă să anunțe astfel conectarea lor deplină la feeria sărbătorilor, nu fac excepție. Și ele ocupă spațiul carosabil, pe avarii. Să conduci mașina înainte de Crăciun prin oraș devine mai anevoios decât de obicei.

Cozile sunt lungi, aproape peste tot. Autoritățile au program scurt iar funcționarii au tendința de a ne amâna până la anul. Li se pare absurd că ai venit cu o cerere banală, chiar acum, înainte de Crăciun. Dacă insiști, dau ochii pe spate și fac comentarii răutăcioase. Ne servesc în silă, încercând să ne facă să ne simțim vinovați că i-am deranjat tocmai în luna cadourilor. Cei mai colerici ne închid cu tupeu ghișeele în nas și cu asta basta. Birocrația autorităților își dă în petec de sărbători, serviciile publice ajungând să funcționeze chiar mai prost decât de obicei.

Până la un sfert din banii alocați bunurilor de larg consum dintr-un an se cheltuiesc în decembrie. Efectul se regăsește în piețe, magazine și mall-uri, unde traficul se aglomerează, cozile se lungesc iar oamenii se enervează mai frecvent. În piețe, prețurile se schimbă de la un client la altul, iar în mall-uri e vremea promoțiilor-capcană, cu reduceri de Crăciun aplicate prețurilor deja mărite. Orice produs care nu este pe raft este imposibil de găsit. Vânzătoarele care caută „în spate” nu mai găsesc în decembrie nimic. Iar asta pentru că și la ei „în spate” este tot același haos și aceeași dezorganizare, ca și în magazin. În decembrie, efortul cumpărăturilor este mai mare decât de obicei.

Prețurile cresc artificial înaintea sărbătorilor. Toate prețurile cresc, însă biletele de avion ajung să coste și de zece ori mai mult decât în restul anului. Toate estimările costurilor de vacanțe ajung să fie depășite, alimentând stresul și frustrarea călătorilor. Până și cei mai generoși consumatori devin brusc zgârciți, iar zgârciții tradiționali sunt în pragul colapsului. În decembrie, prețurile devin nesimțite, iar oamenii cheltuiesc mult mai mult decât de obicei.

Bradul de Crăciun rămâne simbolul incontestabil al acestui eveniment consumerist. Obicei rezultat din suprapunerea ritualurilor religioase germanice cu cele creștine, și atestat istoric pentru prima oară în secolul 16, la Riga, în Letonia de azi, tradiția bradului de Crăciun sărăcește mediul cu câteva sute de milioane de copaci în fiecare an. Ecologiștii folosesc un brad de plastic, tip umbrelă, unul dintre cele mai savuroase kitschuri moderne. Conotațiile religioase ale Crăciunului sunt demult apuse, astăzi singurul aspect relevant este cel consumerist. Desigur, acum știm că este foarte puțin probabil ca sărbătoritul din Nazaret să fi văzut vreodată vreun brad, în viața lui, la fel cum este mai degrabă improbabil că Isus să se fi născut chiar în ziua de Crăciun. Dar astea sunt detalii, tradiția cere pom de Crăciun, iar tradiția nu se discută! Goana după brazi mari și stufoși, care trebuie transportați pe capota mașinii, urcați la etaj, împodobiți, îngrijiți și aruncați ulterior, complică viețile oamenilor, mai mult decât de obicei.

Craciunei și Crăciunițe, de toate vârstele și toate culorile, ne însoțesc pretutindeni, pe stradă, în magazine sau la televizor. Nimeni nu mai crede în Moș Crăciun, totuși în fiecare an parcă apar tot mai mulți. Spiriduși, reni, și Crăciunițe sexy le țin isonul. E panică cu cadourile, niciodată nu ajunge timpul, parcă nici banii, lista cea lungă se reduce, rămân doar apropiații, și totuși nici așa nu e timp suficient să găsim câte ceva personalizat pentru fiecare. Cu cât cantitatea de cadouri e mai mare, cu atât riscul de a cumpăra niște banalități scumpe și nepotrivite devine mai mare decât de obicei.

Desigur, nimeni nu ar vrea să lucreze de sărbători, nici pe 24, nici pe 31, de fapt, de pe 15 încolo, parcă toți ar vrea să o lase mai moale cu munca, măcar până la Sfântul Ion. În decembrie începe jocul reciprocității între colegii de servici, se negociază și se schimbă seri de sărbătoare cu seri de lucru. Cei care rămân să lucreze de sărbători sunt oricum nefericiți că nu au putut și ei să plece. Doar unii taximetriștii își freacă mâinile de bucurie, în așteptarea victimelor de revelion. În rest, toți chelnerii, polițiștii sau medicii cu care interacționăm de sărbători ascund frustrări nespuse, întrucât ei sunt obligați să lucreze, în timp ce ceilalți se distrează. Din cauza asta sunt deseori mai intoleranți, mai nervoși sau mai neglijenți decât de obicei.

Mesajele de sărbători, din sms-uri sau din media socială sunt atât de multe și atât de plictisitoare, încât ajung până la urmă să fie enervante, oricât de pătruns ți-ai dori să fii de serenitatea sărbătorilor. Unele sunt chiar prea de tot. Toată lumea urează de toate tuturor, dar urarea „sărbători fericite!” începe să ne enerveze exact ca melodia telefoanelor Nokia de pe vremuri. Pe stradă, colindători mercantili, adică cerșetori îmbrăcăți în animale și costume populare, ne poluează fonic, pretinzând bacșiș pentru asta. Datina s-a transformat în gălăgie, colindătorii nu mai cântă versuri, ci doar bat tobele, fluieră și zbiară. Răsună însă din toate difuzoarele, aceleași cântece banale de Crăciun, cu George Michael printre ele, mai plictisitoare decât de obicei.

Pentru mulți, reunirea familiei este aspectul cel mai important al întregii tevaturi a Sărbătorilor de Iarnă. Avem viziunea căminului cald al părinților, cu mirosul binecunoscut de friptură sau cozonaci și cu decorațiile de brad din vremea copilăriei noastre. Ne imaginăm că ne vom îmbrățișa părinții, că vom fi recunoscători și toleranți cu ei. Din păcate, de cele mai multe ori, rarele întâlniri de Crăciun stârnesc discuții sensibile care amplifică vechile probleme familiale și frustrează pe toată lumea. Reîntâlnirile cu familia de sărbători sunt generatoare de emoții pozitive, dar și negative, într-o măsură mai mare decât de obicei.

De sărbători se fac excese alimentare pe principiul „dacă nu acum, atunci când?”. Se manânca grăsimi și se consumă alcool, iar colesterolul și trigliceridele urcă la niveluri record. Urmează greața, mahmureala și frustrarea lipsei de ambiție, în relația cu tentațiile autodistructive. Kilogramele greu descărcate în cursul anului se pun la loc, dar ne promitem rezoluții legate de nutriție sau de fumat pentru anul următor. Excesele la care ne supunem organismele de sărbători sunt mai hazardate decât de obicei.

Sfârșitul anului este și o perioada de autoanaliză pentru majoritatea dintre noi. Multe dintre concluziile acestui demers pot fi deprimante, începând cu obiectiva îmbătrânire cu încă un an și sfârșind cu problemele curente ale fiecăruia, cele care ne îngrijorează și ne consumă. Astfel, unii sunt triști dacă sunt singuri de sărbători, alții sunt nefericiți din cauza partenerilor lor. Unii își evaluează așteptările de la începutul anului și observă că sunt departe de ele. Ca la orice autoanaliză, rezultatele pot fi mai puțin grozave, iar asta ne întristează mai mult decât de obicei. 

Bineînțeles că sunt și beneficii. Idealul consumerist de a asculta colinde și de a dărui cadouri celor dragi, în jurul unui brad împodobit, încântă în continuare sufletele a milioane de oameni. Satisfacția este cu atât mai mare cu cât s-au respectat cele mai pretențioase activități rituale, inclusiv caltaboșii sau petardele. Cei care reușesc să se debaraseze de toate problemele, pentru a intra în spiritul sărbătorilor și pentru a se bucura de ele, sunt câștigătorii acestei perioade. Ceilalți, cei stresați, frustrați sau deprimați devin, din pacate, mai răi decât de obicei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp