Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Doamna Iliescu a schimbat criptomonede din portofelul electronic, obținând dolari și euro. Ce obligații fiscale are la ANAF pentru aceste venituri

femeie - cripto

Foto Getty Images

Doamna Ioana Ionela Iliescu este persoană fizică, cetățean român. Aceasta are pregătire în domeniul IT și a investit lunar, pe parcursul anului 2021, o sumă de bani, achiziționând diverse criptomonede. Periodic, a schimbat din portofelul electronic criptomonede, obținând dolari și euro. Ce obligații fiscale înregistrează această persoană fizică în legătură cu veniturile din criptomonedă?

O persoană fizică rezidentă în România datorează impozit pe venitul din alte surse în procent de 10% pentru câștigurile din tranzacția cu criptomonede, conform art. 114 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal. Baza de calcul și sumele neimpozabile pentru câștigul din criptomonedă sunt reglementate de art. 116 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, astfel:

„(2) Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra: (...) c) câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei”.

Din analiza acestui text normativ, reținem că se impozitează câștigul din tranzacții când acesta este mai mare de 200 lei per tranzacție și mai mare de 600 lei într-un an și este în sarcina contribuabilului să poată justifica prin documente acele cheltuieli ce diminuează venitul impozabil. Procedural, persoana fizică titulară a venitului va depune Declarația unică pentru impozitul pe venit bifând în categoria de venituri „venituri din alte surse”.

Termenul de depunere a declarației, respectiv termenul de plată a impozitului, este data de 25 mai din anul următor pentru anul curent. Astfel, pentru anul 2021, persoana fizică are obligația depunerii Declarației unice și a plății impozitului până pe data de 25 mai 2022.

Notă: dacă veniturile extrasalariale ale persoanei fizice, cum ar venituri din activități independente, venituri din chirii, venituri din dividende, cumulate cu veniturile din criptomonedă depășesc plafonul de 12 X salariul minim pe economie, persoana fizică datorează plata contribuției la asigurările de sănătate pentru aceste venituri extrasalariale.

Contribuția este în valoare de 10% X salariul minim brut garantat în plată X 12 luni. Aceasta se declară tot prin declarația unică depusă până pe data de 25 mai din anul următor pentru anul curent, dată până la care trebuie efectuată și plata.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca am iesit in pierdere, adica am vandut la un pret mai mic decat am cumparat, atunci se scade aceasta pierdere din impozitul pe venit? Eventual se reporteaza pentru anul viitor, adica se va scadea aceasta pierdere din impozitul pe anul viitor?

    Altfel spus: statul este de acord sa participe si la risc si pierdere, nu numai la castig?
    • Like 1
    • @ AustrianEconomics
      Mihai check icon
      Evident că nu. Cu pierderile te descurci tu. Ai câștigat 1000 de lei într-un an statul își ia partea. Ai pierdut 5.000 în anul următor, problema ta. Nici măcar din impozitul pe salariu nu ți se scade. Nu e ca în SUA să ai tax return din cauza pierderilor.
      • Like 0


Îți recomandăm

adolescent obosit

Copiii nu mai coboară la scară, să se joace cu alți copii. Nu mai bat la ușa vecinului, nu mai întârzie în curtea blocului, nu mai vin cu genunchii juliți și nici cu obrajii roșii. Stau întinși pe pat, cu telefonul deasupra feței. Lumina e rece, degetul se mișcă mecanic, clip după clip, față după față, viață după viață. Unele perfecte, altele ridicole, dar toate mai interesante decât liniștea din cameră. foto: Profimedia

Citește mai mult

Foto CTP

Prin prezența lui N. Dan în clubul privat al lui Trump (statutul de observator nu înseamnă nimic, contează prezența președintelui) alături, din toată Europa, de Ungaria, Bulgaria și Kosovo, România se consacră politic (nu militaro-strategic) în poziția de țară de clasa a doua, sau viteza a doua, în UE.

Citește mai mult

Nicusor Dan - Cotroceni

„România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza.” foto Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult

Marcel Ciolacu - profimedia

„Zeci de politicieni habarniști ajunși peste noapte miniștri și, mai grav, prim-miniștri și-au bătut joc de banul public”, afirmă ministrul Dragoș Pîslaru. Fără să facă vreo nominalizare, ministrul Fondurilor Europene descrie un sistem în care unii demnitari „zboară pe la Monaco în avioane private, dar nu mai găsesc facturile”, „își dau jos ceasul Rolex de la mână și îl ascund în buzunar atunci când ies în conferințe de presă” sau „conduc mașini de 100.000 de Euro, închiriate de la firma «fostei» soții”.

Citește mai mult