Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Doamna Iliescu a schimbat criptomonede din portofelul electronic, obținând dolari și euro. Ce obligații fiscale are la ANAF pentru aceste venituri

femeie - cripto

Foto Getty Images

Doamna Ioana Ionela Iliescu este persoană fizică, cetățean român. Aceasta are pregătire în domeniul IT și a investit lunar, pe parcursul anului 2021, o sumă de bani, achiziționând diverse criptomonede. Periodic, a schimbat din portofelul electronic criptomonede, obținând dolari și euro. Ce obligații fiscale înregistrează această persoană fizică în legătură cu veniturile din criptomonedă?

O persoană fizică rezidentă în România datorează impozit pe venitul din alte surse în procent de 10% pentru câștigurile din tranzacția cu criptomonede, conform art. 114 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal. Baza de calcul și sumele neimpozabile pentru câștigul din criptomonedă sunt reglementate de art. 116 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, astfel:

„(2) Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra: (...) c) câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei”.

Din analiza acestui text normativ, reținem că se impozitează câștigul din tranzacții când acesta este mai mare de 200 lei per tranzacție și mai mare de 600 lei într-un an și este în sarcina contribuabilului să poată justifica prin documente acele cheltuieli ce diminuează venitul impozabil. Procedural, persoana fizică titulară a venitului va depune Declarația unică pentru impozitul pe venit bifând în categoria de venituri „venituri din alte surse”.

Termenul de depunere a declarației, respectiv termenul de plată a impozitului, este data de 25 mai din anul următor pentru anul curent. Astfel, pentru anul 2021, persoana fizică are obligația depunerii Declarației unice și a plății impozitului până pe data de 25 mai 2022.

Notă: dacă veniturile extrasalariale ale persoanei fizice, cum ar venituri din activități independente, venituri din chirii, venituri din dividende, cumulate cu veniturile din criptomonedă depășesc plafonul de 12 X salariul minim pe economie, persoana fizică datorează plata contribuției la asigurările de sănătate pentru aceste venituri extrasalariale.

Contribuția este în valoare de 10% X salariul minim brut garantat în plată X 12 luni. Aceasta se declară tot prin declarația unică depusă până pe data de 25 mai din anul următor pentru anul curent, dată până la care trebuie efectuată și plata.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca am iesit in pierdere, adica am vandut la un pret mai mic decat am cumparat, atunci se scade aceasta pierdere din impozitul pe venit? Eventual se reporteaza pentru anul viitor, adica se va scadea aceasta pierdere din impozitul pe anul viitor?

    Altfel spus: statul este de acord sa participe si la risc si pierdere, nu numai la castig?
    • Like 1
    • @ AustrianEconomics
      Mihai check icon
      Evident că nu. Cu pierderile te descurci tu. Ai câștigat 1000 de lei într-un an statul își ia partea. Ai pierdut 5.000 în anul următor, problema ta. Nici măcar din impozitul pe salariu nu ți se scade. Nu e ca în SUA să ai tax return din cauza pierderilor.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult