Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Doar proștii se duc la o școală profesională?! O temă pentru părinți: de ce „instalatorul român” va fi milionarul generației copiilor noștri

Instalatorul român

Foto: Guliver Getty Images

Cu ceva timp în urmă în spațiul public s-a purtat o discuție în legătură cu intenția autorităților ca elevii care nu obțin cel puțin nota 5 la Evaluarea Națională să fie înscriși automat în școlile  profesionale.

Având în vedere efectele nocive pe termen lung pe care le-ar fi avut o astfel de măsură, dar și faptul că în data de 23-25 martie 2020 va avea loc o simulare la nivelul întregii țări a Evaluării Naționale, voi face câteva comentarii în legătură cu acest subiect.

De fiecare dată, Evaluarea Națională și examenul de Bacalaureat înfierbântă spiritele, iar noi trebuie să ne luăm măsuri de protecție împotriva oricăror idei trăsnite. 

Nu am cunoscut în mod practic sistemul de învățământ de înainte de 1989, dar ca istoric vă reamintesc, simplificând lucrurile, faptul că acesta era organizat astfel:

1. Până în anii ‘90, absolvenții a VIII-a aveau două opțiuni: 

a) Licee teoretice cu durată de 4 ani - care aveau repartizate un număr de locuri și care, în funcție de numărul de absolvenți ai claselor a VIII-a înscriși, organizau examene de admitere. 

b) Școli profesionale - cu durata de 2-3 ani, la care se înscriau absolvenții învățământului obligatoriu de opt ani, care doreau să profeseze într-o meserie. Este de menționat că absolvenții școlilor profesionale puteau urma cursurile liceale la seral și, în funcție de pregătire și aptitudini, puteau frecventa și absolvi apoi chiar cursurile instituțiilor de învățământ superior. 

Important de menționat că absolvenții clasei a VIII-a, împreună cu familiile lor, luau ei înșiși deciziile parcursului academic și profesional și nu le era impus de la centru în mod direct. Statul organiza doar rețeaua școlilor profesionale, pe meserii.

2. În anii ‘70 au fost înființate licee industriale prin schimbarea profilului unor licee teoretice, pedagogice etc. Acest lucru s-a realizat cu intenția de a se asigura condiții pentru pregătirea unor muncitori care să aibă și o bună pregătire academică. În aceste licee industriale ajungeau să învețe și elevi ai liceelor teoretice, elevi care nu treceau de examenul de la finele clasei a X-a, așa numit examen de „treapta a doua”. Această examinare, a elevilor de liceu după parcurgerea clasei a IX-a și a X-a, a durat până în 1992.

3. Absolvenții acestor licee industriale nu aveau nici pregătirea teoretică preconizată și mulți dintre ei nici nu mai aveau abilitățile necesare, ca meseriași, așa cum aveau absolvenții școlilor profesionale. 

4. După anul 1989, practic au fost desființate școlile profesionale. În aceste condiții, toți absolvenții clasei a VIII-a erau înscriși, într-un fel sau altul, la liceu și ca atare, după examenul de bacalaureat se puteau înscrie la instituții de învățământ superior de stat sau private. 

În mod sintetic aceasta este evoluția sistemului românesc de învățământ, din punctul de vedere organizatoric, în ultimii 50 de ani. Să detaliem puțin situația actuală. 

Învățământul obligatoriu, stabilit prin lege este de 11 ani (clasa a X-a). La finalul clasei a VIII-a se realizează o Evaluare Națională. Pare a nu fi nimic anormal în acest demers, dacă această evaluare nu ar fi, în fapt, un examen ale cărui consecințe sunt dintre cele mai dramatice pentru elevi și familiile lor. Și atunci se pune firesc întrebarea: ce rost are acest examen? În opinia noastră, dincolo de faptul că este inutil, acest examen mascat nu are ca efect decât segregarea elevilor, înainte de a finaliza cursurile obligatorii. Statul selectează elevii cu cele mai bune performanțe pe care îi repartizează la așa-numitele „licee de top” din România. Iar pe ceilalți îi trimite la școli care nu le oferă nici o șansă pentru a performa. În acest mod statul continuă adâncirea discriminării: pe elevii care nu obțin cel puțin nota 5 la Evaluarea Națională i-ar fi înscris automat la școlile profesionale? Să considerăm un pas înainte faptul (sau doar noroc) că din luna decembrie, obligativitatea școlii profesionale pentru elevii cu medii sub 5 a fost eliminată, prin ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial în 24 decembrie 2019? 

Să ne înțelegem foarte bine. A urma cursurile unei școli profesionale este un lucru foarte bun și onorabil. Numai că această decizie trebuie să aparțină exclusiv elevilor și familiilor lor în funcție de oferta rețelei școlare legal organizată de autoritățile statului, centrale sau locale, sau de persoane private. Altfel, această măsură ar fi dus la formarea unei mentalități greșite, că numai „proștii” urmează cursurile școlilor profesionale. Ceea ce este fals. Sunt elevi care au note foarte bune, dar care doresc să practice o meserie și care le va aduce satisfacții profesionale, dar și semnificative recompense materiale. În condițiile crizei acute de meseriași cu care se confruntă România, „instalatorul” - adică tânărul care știe să practice o meserie - va fi câștigător net pe o piață a muncii unde oferta e limitată. „Instalatorul român” poate fi din start „milionarul” generației copiilor noștri, adică va avea un avantaj competitiv în fața unor absolvenți de studii teoretice care „știu totul”, dar care în realitate trebuie să se specializeze la locul de muncă.

Cum ne-am simți noi, cu toții, beneficiari ai unor servicii de care nu ne putem lipsi, atunci când, spre exemplu, am ști că instalatorul care vine să repare o defecțiune la instalația sanitară este „un prost”, un elev de nota 4. Ca să nu mai vorbim de implicațiile sociale pentru această categorie de tineri.

Știu că discuțiile despre acest lucru sunt multe și evidențiază perspective diverse. Cred însă că toate acestea se desfășoară într-un spațiu închis, învechit, generat de paradigma actuală care guvernează învățământul românesc.

În aceste condiții nu vom găsi răspunsul la întrebarea firească dacă este bine ca statul, în mod centralizat să ne stabilească parcursul în viață. Argumentele, susținute inclusiv de reprezentanți ai unor organizații ale părinților, potrivit cărora se acordă astfel șanse și acestei categorii de elevi sunt false și cantonate, în mod periculos, într-o logică etatistă de care credeam că, acum, la 30 de ani de la revoluție, am scăpat. Iată însă că ne-am înșelat. Așadar, numai depășirea acestei paradigme învechite și nocive ne poate oferi posibilitatea să vedem calea realistă, democratică, de urmat, în pas cu evoluția societății omenești. 

Fără să insist asupra acestui lucru fac trimitere la Raportul OECD privind Evaluările și examinările în sistemul de educație din România, publicat în luna mai a anului 2017 care, menționează la pagina 13, dar și în alte paragrafe:

Reducerea impactului negativ al examenelor naționale asupra învățării și progresului elevilor

Cele două examene naționale ale României, și în special examenul din clasa a VIII-a, au mize mari pentru elevi, profesori și școli. În timp ce examinările cu mize mari sunt frecvente în multe țări, absența unor măsuri de atenuare a limitărilor lor în România are consecințe negative asupra învățării, motivației și progresului elevilor. În viitorul apropiat, România ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea calității și echității examinării de Capacitate, astfel încât să susțină schimbările pozitive în predare și învățare stabilite în noul curriculum. Pe termen lung, ar trebui să reconsidere utilizarea examenului de Capacitate pentru a îndruma elevii în diferite programe școlare, ca parte a dezvoltării unui model mai cuprinzător al învățământului secundar.”

Numai după ce vom înțelege rostul acestor concluzii la care a ajuns o organizație internațională vom putea să gândim liber și să acționăm pentru transpunerea în practică a celorlalte recomandări din acest raport, din rapoartele UE, ca și din studiile specialiștilor români în științele educației. Sunt convinsă că îmbunătățirea calității învățământului românesc, educarea elevilor pentru viață și nu pentru o profesie sau meserie, existența unor activități de orientare școlară care să ajute elevii să opteze pentru cel mai potrivit parcurs profesional sunt metodele cele mai potrivite, și nu deciziile luate centralizat la nivelul statului, care să împartă elevii în „buni” și „proști/slabi”. Sunt, de asemenea, convinsă că tema abordată în acest articol este numai începutul unei noi dezbateri despre învățământul românesc, despre rolul statului în conturarea parcursului profesional al tinerilor, în definirea statutului social al cetățenilor acestei țări.

Cred că soluția sugerată atât de specialiștii români, cât și de prestigioase organisme internaționale se impune de la sine. Statul român trebuie să organizeze, în cele mai bune condiții, învățământul obligatoriu. Apoi, sistemul de învățământ profesional, liceal și universitar, organizat pe profiluri, să organizeze examene/testări care să asigure accesul absolvenților învățământului obligatoriu sau, mai apoi liceal, la aceste forme de învățământ. Dar la toate aceste examene/testări elevii absolvenți ale diferitelor forme de învățământ să se înscrie prin decizia lor și a familiilor lor, nu a statului. Statul are altă treabă. Să elaboreze politici publice adecvate, pentru toate categoriile sociale și pentru toate domeniile. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ne facem politicieni cu totii, primim lefuri grase si pens speciale iar la munca punem robotii.
    • Like 0
  • Statul ar putea combina scoala profesionala si liceul, de exemplu un ITst cu atestat de bucatar sau un medic cu atestat de instalator nu ar fi rau deloc. Meseriile sunt necesare si in viata, nu doar pe piata muncii. Elevii ar putea avea orele de meserie o zi pe saptamana. In acest fel, oamenii ar avea acces si la bac si la meserie.

    O alta varianta ar fi scoala de meserii (profesionala) sa fie postliceala, sa se poata inscrie oricine a terminat minimum 12 clase, cu sau fara diploma de bac si ar putea studia o meserie si absolventii de studii superioare care nu isi gasesc joburi conform pregatirii si aspiratiilor. Decat vanzatoare cu facultate nu mai bine coafeza sau bucatareasa? Meseriile de coafor si de bucatar se perfectioneaza cu cursuri de specializare mai scumpe decat taxele de la facultate si pot ajunge la cateva zeci de mii de dolari pe curs, fiind necesare mai multe astfel de cursuri pe parcursul unei cariere, pentru cei care au aspiratii foarte inalte.
    • Like 1
  • "Dar la toate aceste examene/testări elevii absolvenți ale diferitelor forme de învățământ să se înscrie prin decizia lor și a familiilor lor, nu a statului. " - decizia ESTE a elevilor si familiilor lor, nu a statului. Intri la un liceu/scoala profesionala intr-un sistem meritocratic, pe baza unui examen. A spune ca statul obliga elevii slabi sa urmeze scoli profesionale este ca si cum as spune eu ca sunt obligat sa NU urmez cursurile unei facultati de filozofie pentru ca am picat examenul de admitere la acea facultate.
    • Like 4
  • Fara indoiala oricine trebuie sa aiba optiunea sa intre la universitate daca este primit. Daca a facut Carmen Dan sau Viorica Dancila universitate , mi se pare discriminare sa limitezi pe cineva din specia umana sau chiar regnul animal de la categoria gaina in sus. E caz de CEDO.
    In rest referindu-ne la meserii cred ca orice tinar trebuie sa aiba optinunea sa continue liceul si sa urmeze o scoala de meserii sau chiar s-o inceapa mai devreme , in functie de nazuintele sale.
    Nu vad de ce este asa de complicat. Problema cu scolile de meserii , este ca ii bagam tot timpul la categoriile strungari si sculeri matriteri . Pot fi scoli de operatori computer , programatori , secretare , samd... In general ar trebui dezvoltata orice meserie ceruta de piata . Dar aici problema nu mi se pare a fi a elevilor, ci a profesorilor .
    • Like 0
  • Singurul adevar spus este ca elevul trebuie lasat sa aleaga liber ce vrea sa faca. In rest de la clasa I la X-cea sunt 10 clase obligatorii, nu 11. Solutia este de a da examen la intrarea la un liceu, la o facultate. Aici se vine in contradictie cu cadrele didactice, care intr-un sistem concurential si de calitate si-ar pierde serviciul. Statul Roman trebuie sa actioneze in asa fel incat sa nu se mai promoveze examenul de bacalaureat in proportie de 46 %, si sa nu termine facultatea mai putin de 50 % din cei inscrisi. Si sa nu se uite ca un elev de 4 poate fi cel mai bun instalator. In Germania intai se invata o meserie si apoi elevul se gandeste la studii superioare. La noi liceele teoretice in care se invata de toate si de fapt nimic sunt peste tot. S-au desfiintat licee sanitare in conditiile lipsei personalului calificat din domeniu. Poate sa spuna cineva ratiunea acestui fapt? Infiintarea de licee specializate in tehnologii moderne, sanitare, pedagogice, etc, a scolilor profesionale specializate si dotarea lor corespunzatoare este solutia, dar cui sa-i spui si cu cine sa vorbesti?
    • Like 0
  • Desfiintarea scolilor profesionale s-a facut pentru asigurarea materiei prime (absolventi de liceu) pentru universitati, de stat si private! Acestea din urma au distribuit diplome pe banda rulanta tuturor doritorilor, incasand banii, de la stat (subventii) sau de la studenti. Pe banii astia Universitatile si-au umflat schemele de personal. Cu diplomele titularii au putut sa se angajeze in sistemul public prin posturi interesant de bine platite.
    Acum toti suntem licentiati in ceva, dar nimeni nu mai stie schimba un robinet sau o bujie!
    • Like 1
  • Accesul la facultate este rezervat absolventilor liceelor teoretice. Aici e buba. Daca un absolvent de scoala profesionala vrea sa avanseze, acesta o ia de la capat, se inscrie la liceu, da bacu' .... adica dupa 11 ani de scoala mai face 4 de liceu teoretic ca sa poata face inca 3 de facultate. In total 18 ani !!
    Eu, personal nu-mi amintesc NIMIC din ce se preda la liceu. Stiu de pH din reclame iar logaritmii e ceva din matematica si atat. Un bun meserias va fi un foarte bun inginer in acelasi domeniu cunoscand subtilitatile meseriei. Majoritatea inginerilor din constructii de exemplu sunt priviti cu indulgenta de meseriasi avand in vedere cate tampenii pot debita.
    Lasati absolventii de scoli profesionale sa urmeze o facultate. Bacalaureatul si absolvirea scolii profesionale sa fie egale.
    • Like 1
    • @ Ciobanu Florin
      Dan check icon
      Apreciez ca foarte util acest articol ,D-le Ciobanu Florin ,asa este ,sau asa a fost, situatia din sist., de Invatamant,Dar in vremea comunistilor, ,,functionau un fel de Universitati Muncitoresti ,, iar absolventii erau ingineri adevarati ,ptr ca proveneau din randul muncitorilor ,Multi dintre ei ,mai sunt in viata , si pot confirma ,cat de utila era aeasta varianta, Sau ,vorba romanului ,,Teoria ca teoria ,,dar practica ne omoara,,,, Foarte adevarate cuvinte, Pe la noi este un obieci ,foarte prost gandit ,ca ;; prostii lucraza, iar desteptii se fac ,,popi ,avocati ,sau cocalari,,,,etc,, Dar sa nu uitam ca ;nu toti pot fi popi , dupa cum nici instalatori nu pot fi toti , In alte state , avansate, accentul pe pregatirea profesionala este , respectat si urmarit foarte serios , De aceea , acum pe la noi , s-a schimbat mentalitatea despre meseriasi ,Daca ,mai demult ,patronii ,amenintau ca;; astepta la poarta 10 insi ca tine ,sa fie angajati,,acum ,,stau la poarta 10 patroni , sa caute un muncitor ,priceput, harnic,constiincios,, etc,
      • Like 1
    • @ Dan
      Teoria ca teoria ,,dar practica ne omoara,,,,o timpenie,in spatele ei se ascund necalificatii,sa detailez,nu exista o practica corecta fara o teorie corecta la baza,teoriile care nu sint validate de practica dispar,practica fara teorie e zero,cam asta ne explica profesorul de rezistenta la scoala de maistri,sint unul din ultima generatie care la absolvirea scolii profesionale a primit un carnet de muncitor calificat,la examenul de admitere in scoala pe aprox 500locuri erau vre-o 1600candidati,consider ca examenele de admitere nu trebuiau eliminate,la terminarea clasei a 8 alegi unde mergi liceu sau profesionala,este inadmisibil sa fii repartizat la un liceu cu media de absolvire a clasei a 8-a 1,asa exista licee la care rata de absolvire a bacalaureatului e 0,de ce? se pastreaza sistemul asta?nu stiu, las pe altii mai destepti sa spuna,oricum liceele cu promovabilitate 0 la bac ar trebui desfintate,urmarim performanta,de ce performanta vorbim la profesorii cu asemenea rezultate?sigur se vor apara cu argumentul proastei pregatiri cu care elevii vin in liceu,da de ce sint primiti?dispar catedre?nu mai sint bani suficienti pentru functionarea liceului?si ?sau inchis platforme industriale cu mii de angajati,nu poate fi inchis un liceu cu citeva zeci?e prost gindit sistemul,intentionat sau din prostie
      • Like 1
    • @ Stefan 51
      Delia MC Delia MC check icon
      Nu profesorii cu așa rezultate ci elevii. Profesorii buni migrează de obicei la licee bune, se cern singuri. Sunt exact acei elevi care ar fi pentru școală de meserii și ar ieși buni meseriași.
      Când ai umflat un sistem cu pompa (catedre peste catedre) e greu să-l mai dezumfli. Sar sindicatele de 7 coți în sus.
      • Like 0
  • "Numai că această decizie trebuie să aparțină exclusiv elevilor și familiilor lor în funcție de oferta rețelei școlare legal organizată de autoritățile statului, centrale sau locale, sau de persoane private." V-am citat intrucat, cu sau fara intentie, din procesul decizional ati omis rolul foarte important al psihologului scolar, cel care, pe baza evaluarii bagajului aptitudinal al elevului, asigura consiliere vocationala celui in cauza si /sau familiei acestuia, avand in vedere si perspectiva capacitatii sale reale de integrare/absorbtie pe piata muncii autohtona
    • Like 4


Îți recomandăm

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult

Dan Byron_FB

Se numește Daniel Radu, are 43 de ani și a copilărit într-un bloc lung, aflat lângă un altul, în ruină, de pe Șoseaua Pantelimon din București. În lumea aceea, mulți copii săraci, jefuiți de către soartă de dragoste și siguranță, căutau să recupereze ceva de la viață din buzunare străine și să egaleze scorul lovindu-i pe cei mai slabi decât ei.

Citește mai mult