Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dragă guru, eu nu vreau să ies din zona de confort!

Guru -

Foto: Matej Kastelic / Panthermedia / Profimedia

Suntem asaltați de o o mulțime de guru, „couci” care ne bat la cap cu cea mai bună stategie pentru a avea succes în viață: anume să ieșim din zona de confort.

„Ieșiți din zona de confort, rupeți-vă în 14 ca să aveți succes”, asta spun toți acești antrenori ai succesului. Este deja un stereotip. Dacă nu ieșiți din zona de confort, dragilor, este ceva în neregulă cu voi. Cam asta spun toți acești profesioniști în chestiuni ce presupun un grad înalt de înțelegere a lucrurilor.

Încă un sfat genial al acelorași guru în ale devenirii socio-profesionale: „Reinventați-vă!”

Ăsta este chiar mai tare decât strategia cu ieșirea din zona de confort.

Pentru că a te reinventa poate presupune o grămadă de lucruri, printre care și foarte multe cursuri ținute de acești guru pentru… a te reinventa. Și o grămadă de facturi pentru cât mai multe cursuri prin care ești antrenat să te reinventezi.

Scurt pe doi: nu încercați să ieșiți din zona de confort, creați-vă mai degrabă premisele pentru a avea o zonă de confort și a avea un echilibru între viața profesională, viața privată, prieteni.

În multe companii zona de confort este considerată un concept negativ. În consecință, trebuie să ieșiți din această zonă. Astfel, firma îți bagă pe gât „nșpe” cursuri până ajungi să te convingi și tu că nu este deloc bine să nu fii stresat, să trăiești astfel încât să existe un echilibru între viața profesională și personală. Iar dacă a ieși din această zonă înseamnă să stai peste program zilnic și să îți asumi cât mai multe sarcini, eventual fără să primești ceva în plus la salariu, atunci șefulețul te va adora. De fapt, asta o s-o crezi doar tu, căci în realitate nimeni nu te va considera vreun Franz Beckenbauer al devotamentului, dar tu vei crede asta.

Aș vrea să văd companii care plătesc programe angajaților prin care aceștia sunt susținuți să urmeze cursuri pentru o reală dezvoltare profesională, nu cursuri la care primesc diplome fără nicio valoare practică și le sunt spălate creierele cu tot felul de concepte idioate, promovate de șefi abuzivi.

Este o aberație să recomanzi cuiva să iasă din zona de confort.

Recomandați oamenilor să se școlească, să investească în educație pentru a deprinde noi cunoștințe, să învețe lucruri pentru a avea o zonă de confort și a putea evolua.

Un alt sfat pe care vi-l pot da este să încercați să socializați cât mai mult și să vă faceți relații sociale de calitate, apoi să utilizați cunoștințele despre care aminteam mai sus pentru, da, ați ghicit:, pentru a avea o zonă de confort.

Sunt curios dacă acești specialiști au făcut, cei mai mulți dintre ei, altceva în afara acestor așa-zise sesiuni de couching.

Zona de confort este definită drept o situație în care cineva se simte în siguranță sau în largul său, astfel, stresul și riscul fiind minimizate. Este o stare psihologică în care totul îți pare familiar. De ce naiba am vrea să schimbăm asta?

Cine dă astfel de sfaturi ar trebui să iasă din zona de confort și să se reinventeze, dacă tot este s-o dăm pe psihologie inversă.

articol publicat anterior pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din punctul meu de vedere, zona de confort implică un consum minim de energie, o lâncezeală plăcută care nu necesită eforturi neprevăzute, învățare continuă, asumare de responsabilități noi sau fluctuații bruște ale mediului de muncă. Este o stare de conservare, ceva de genul “ziua cârtiței”, care se repetă la nesfârșit și care nu pare să aibă potențialul unui progres, unui avans în carieră.
    Am avut colegi care au stat bine-mersi în zona lor de confort până când fabrica în care lucrau s-a închis și au fost toți trimiși la plimbare, am mai avut colegi care au stat în zona lor de confort la un salariu mizerabil și care încă mai sunt acolo...
    Părăsirea zonei de confort a dus la ieșirea din grotă, la descoperirea Americii!
    • Like 1
  • Mihaela check icon
    Ok, am inteles. Dar de ce nimeni nu vorbeste sau face 'couching' pe 'INTRAREA IN ZONA DE CONFORT'? Eu cred ca sunt multi care nu si-au gasit aceasta zona si locul unde se afla e confundat cu CONFORT. Now, that's food for thought, eh?
    • Like 1
  • pixel check icon
    uneori
    • Like 0
  • E posibil să vă nuanțați opiniile după ce citiți un alt articol despre coaching și zona de confort, pe care - în calitate de sociolog și fost profesor universitar care a ales să devină și coach - l-am scris cu 11 ani în urmă: https://elisabetastanciulescu.ro/2013/05/tranzitiile-si-zona-de-confort-coaching-style-24/

    Citesc, adesea, critici absolut îndreptățite împotriva unor practici din coaching. Am scris eu însămi, pe site-ul propriu și într-o revistă academică SAGE, multe astfel de critici. Însă am citit și multe critici care vin pur și simplu din necunoașterea domeniului: oameni care doar au auzit de coaching, ori au citit „pe repede înainte” texte superficiale se grăbesc să arunce cu pietre.

    Coachingul e o profesie în care găsim - ca în orice altă profesie - și simpli vânzători de clișee și iluzii (promisiunile care „sună bine” și „fast-food”-ul se vând foarte bine în orice domeniu), dar și profesioniști care chiar știu ce fac și fac foarte bine.

    Dacă aveți răbdare să citiți literatură științifică, articolul „Beyond coping and adaptation: Toward a sociology of coaching. A necessary paradigm shift to address contemporary dramatic social change”, pe care l-am publicat în Social Science Information (revistă SAGE), e cuprinzător și v-ar putea ajuta să înțelegeți mai corect domeniul. Îl puteți descărca fără costuri de aici: https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/05390184241252770
    • Like 1
  • Rucs Rucs check icon
    Uuu, frumoos. Și neasteptat. Oricum, cine tot vorbește de ieșirea din zona de confort este susceptibil din start de mestecare de clișee și idei prefabricate. Asta nu e decât o calchiere după "comfort zone".
    • Like 2
  • NIci unul dintre acesti coach sau guru sau cum le-o spune nu vorbeste despre faptul cã orice iesire bruscã / fortatã din starea ta de confort nu se face pocnind din degete, iar pe termen lung poate avea efecte negative asupra subiectului în cauzã. Prefer de 100 de ori ideea prezentatã în articol, aceea cu zona de confort sigurã, trainicã si personalã si cu abilitatea fiecãruia de a privi în stânga si-n dreapta si de a prelua de acolo ceea ce considerã cã este bun. Exemplu: stiu sigur cã nu sunt genul de persoanã sportivã, asa cã este inutil sã îmi propun sã cuceresc Everestul, dar pot sã încep cu activitãti fizice mai usoare: mers fortat, alergat chiar, aerobic, tabata, de astea.
    Cât despre reinventare, sunã a naibii de bine, dar e deja un termen abstract :) fãrã viziune clarã, fãrã sã stiu ce presupune exact asta.
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Text: Claudiu Vuță/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon