Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dragă guru, eu nu vreau să ies din zona de confort!

Guru -

Foto: Matej Kastelic / Panthermedia / Profimedia

Suntem asaltați de o o mulțime de guru, „couci” care ne bat la cap cu cea mai bună stategie pentru a avea succes în viață: anume să ieșim din zona de confort.

„Ieșiți din zona de confort, rupeți-vă în 14 ca să aveți succes”, asta spun toți acești antrenori ai succesului. Este deja un stereotip. Dacă nu ieșiți din zona de confort, dragilor, este ceva în neregulă cu voi. Cam asta spun toți acești profesioniști în chestiuni ce presupun un grad înalt de înțelegere a lucrurilor.

Încă un sfat genial al acelorași guru în ale devenirii socio-profesionale: „Reinventați-vă!”

Ăsta este chiar mai tare decât strategia cu ieșirea din zona de confort.

Pentru că a te reinventa poate presupune o grămadă de lucruri, printre care și foarte multe cursuri ținute de acești guru pentru… a te reinventa. Și o grămadă de facturi pentru cât mai multe cursuri prin care ești antrenat să te reinventezi.

Scurt pe doi: nu încercați să ieșiți din zona de confort, creați-vă mai degrabă premisele pentru a avea o zonă de confort și a avea un echilibru între viața profesională, viața privată, prieteni.

În multe companii zona de confort este considerată un concept negativ. În consecință, trebuie să ieșiți din această zonă. Astfel, firma îți bagă pe gât „nșpe” cursuri până ajungi să te convingi și tu că nu este deloc bine să nu fii stresat, să trăiești astfel încât să existe un echilibru între viața profesională și personală. Iar dacă a ieși din această zonă înseamnă să stai peste program zilnic și să îți asumi cât mai multe sarcini, eventual fără să primești ceva în plus la salariu, atunci șefulețul te va adora. De fapt, asta o s-o crezi doar tu, căci în realitate nimeni nu te va considera vreun Franz Beckenbauer al devotamentului, dar tu vei crede asta.

Aș vrea să văd companii care plătesc programe angajaților prin care aceștia sunt susținuți să urmeze cursuri pentru o reală dezvoltare profesională, nu cursuri la care primesc diplome fără nicio valoare practică și le sunt spălate creierele cu tot felul de concepte idioate, promovate de șefi abuzivi.

Este o aberație să recomanzi cuiva să iasă din zona de confort.

Recomandați oamenilor să se școlească, să investească în educație pentru a deprinde noi cunoștințe, să învețe lucruri pentru a avea o zonă de confort și a putea evolua.

Un alt sfat pe care vi-l pot da este să încercați să socializați cât mai mult și să vă faceți relații sociale de calitate, apoi să utilizați cunoștințele despre care aminteam mai sus pentru, da, ați ghicit:, pentru a avea o zonă de confort.

Sunt curios dacă acești specialiști au făcut, cei mai mulți dintre ei, altceva în afara acestor așa-zise sesiuni de couching.

Zona de confort este definită drept o situație în care cineva se simte în siguranță sau în largul său, astfel, stresul și riscul fiind minimizate. Este o stare psihologică în care totul îți pare familiar. De ce naiba am vrea să schimbăm asta?

Cine dă astfel de sfaturi ar trebui să iasă din zona de confort și să se reinventeze, dacă tot este s-o dăm pe psihologie inversă.

articol publicat anterior pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din punctul meu de vedere, zona de confort implică un consum minim de energie, o lâncezeală plăcută care nu necesită eforturi neprevăzute, învățare continuă, asumare de responsabilități noi sau fluctuații bruște ale mediului de muncă. Este o stare de conservare, ceva de genul “ziua cârtiței”, care se repetă la nesfârșit și care nu pare să aibă potențialul unui progres, unui avans în carieră.
    Am avut colegi care au stat bine-mersi în zona lor de confort până când fabrica în care lucrau s-a închis și au fost toți trimiși la plimbare, am mai avut colegi care au stat în zona lor de confort la un salariu mizerabil și care încă mai sunt acolo...
    Părăsirea zonei de confort a dus la ieșirea din grotă, la descoperirea Americii!
    • Like 1
  • NIMENI check icon
    Ok, am inteles. Dar de ce nimeni nu vorbeste sau face 'couching' pe 'INTRAREA IN ZONA DE CONFORT'? Eu cred ca sunt multi care nu si-au gasit aceasta zona si locul unde se afla e confundat cu CONFORT. Now, that's food for thought, eh?
    • Like 1
  • uneori
    • Like 0
  • E posibil să vă nuanțați opiniile după ce citiți un alt articol despre coaching și zona de confort, pe care - în calitate de sociolog și fost profesor universitar care a ales să devină și coach - l-am scris cu 11 ani în urmă: https://elisabetastanciulescu.ro/2013/05/tranzitiile-si-zona-de-confort-coaching-style-24/

    Citesc, adesea, critici absolut îndreptățite împotriva unor practici din coaching. Am scris eu însămi, pe site-ul propriu și într-o revistă academică SAGE, multe astfel de critici. Însă am citit și multe critici care vin pur și simplu din necunoașterea domeniului: oameni care doar au auzit de coaching, ori au citit „pe repede înainte” texte superficiale se grăbesc să arunce cu pietre.

    Coachingul e o profesie în care găsim - ca în orice altă profesie - și simpli vânzători de clișee și iluzii (promisiunile care „sună bine” și „fast-food”-ul se vând foarte bine în orice domeniu), dar și profesioniști care chiar știu ce fac și fac foarte bine.

    Dacă aveți răbdare să citiți literatură științifică, articolul „Beyond coping and adaptation: Toward a sociology of coaching. A necessary paradigm shift to address contemporary dramatic social change”, pe care l-am publicat în Social Science Information (revistă SAGE), e cuprinzător și v-ar putea ajuta să înțelegeți mai corect domeniul. Îl puteți descărca fără costuri de aici: https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/05390184241252770
    • Like 1
  • Rucs Rucs check icon
    Uuu, frumoos. Și neasteptat. Oricum, cine tot vorbește de ieșirea din zona de confort este susceptibil din start de mestecare de clișee și idei prefabricate. Asta nu e decât o calchiere după "comfort zone".
    • Like 2
  • NIci unul dintre acesti coach sau guru sau cum le-o spune nu vorbeste despre faptul cã orice iesire bruscã / fortatã din starea ta de confort nu se face pocnind din degete, iar pe termen lung poate avea efecte negative asupra subiectului în cauzã. Prefer de 100 de ori ideea prezentatã în articol, aceea cu zona de confort sigurã, trainicã si personalã si cu abilitatea fiecãruia de a privi în stânga si-n dreapta si de a prelua de acolo ceea ce considerã cã este bun. Exemplu: stiu sigur cã nu sunt genul de persoanã sportivã, asa cã este inutil sã îmi propun sã cuceresc Everestul, dar pot sã încep cu activitãti fizice mai usoare: mers fortat, alergat chiar, aerobic, tabata, de astea.
    Cât despre reinventare, sunã a naibii de bine, dar e deja un termen abstract :) fãrã viziune clarã, fãrã sã stiu ce presupune exact asta.
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Text: Claudiu Vuță/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon