Efectul neașteptat pentru România al războiului de la graniță. „Va trebui să ne reinventăm ca stat”

sursa foto: Profimedia

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, jurnalistul și analistul Armand Goșu a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de Florin Negruțiu.

1. Cel mai mare gol în apărarea României este...

E greu de spus, noi nu știm ce vrem, cred că sunt probleme foarte... Adică nu e doar tehnică, e o problemă de cadre.

2. Cine stabilește pentru noi ce este „Interesul național”?

Din păcate, „interesul național” îl stabilesc niște oameni care nu sunt aleși, niște structuri de forță care nu au nicio legitimitate populară să stabilească. În general, din zona militară, oameni militari, cu „cașchete”, cu o educație precară...

Pentru că nu văd, de pildă, la nivelul Parlamentului, la nivelul structurilor care au legitimitate în statul român, o dezbatere serioasă privind interesul național. Iar prezența lor în dezbatere, atâta cât e, sau impactul pe care l-ar avea deciziile lor e minor...

3. De ce s-au anulat alegerile? Care este teoria dumneavoastră?

Nu am nicio teorie, dar din câte văd, cred că s-au anulat pentru că era o amenințare de schimbare de regim. Or, cei care erau interesați au vrut - și vedem acum că au și reușit - să împiedice acea schimbare de regim în România.

4. Va trece România printr-un episod de guvernare suveranistă?

Nu cred. Din cauza cronologică, nu pentru că sunt eu optimist. Din cauza faptului că se mișcă foarte greu și se suprapun... În toamnă vin alegeri în Israel, Statele Unite, și valul suveranist o să se dezumfle.

O să se dezumfle, spuneți.

O să se dezumfle. Noi, în general, dacă vă uitați și în interbelic, suntem în urmă, în întârziere cu câțiva ani. Totuși, chiar dacă o să vină, o să vină pentru foarte scurt timp și într-un context internațional nefavorabil.

Or, un context internațional nefavorabil unui guvern suveranist la București nu îi va permite să se consolideze. Și se va dezumfla destul de repede, după 2-3 ani.

5. Pentru Trump, România există pe hartă?

Nu. Nu, nici oportunități de business, nimic nu e aici, deci nu văd de ce... Nu îi creează probleme, e „mână la chipiu”, „șăpcuță în mână”...

6. Nicușor Dan este un președinte al schimbării sau al stagnării?

Aici nu e niciun dubiu, stagnare mare. Scrie pe fruntea lui.

7. Dacă vor simți că pierd, rușii vor apela la „soluția nucleară”?

Amenință cu asta, dar sincer nu cred. Dar vă spun, nu cred nu pentru că vine Xi Jinping (n.a. președintele Chinei) și le spune: „Vă dau peste mână, nu cumva să apăsați butonul nuclear”.

Ci pur și simplu pentru că situația, starea arsenalului nuclear din Rusia e destul de precară. Tu nu poți să știi, dacă apeși pe butonul acela, ce iese de acolo.

8. Cât o mai duce Putin?

Cred că ar fi, pentru el și pentru regimul lui, o performanță să mai prindă un an la Kremlin. Vor fi obligați să ia niște decizii el, anturajul lui, în cadrul elitei de la Moscova.

Pentru că lucrurile merg prost în Rusia și semnele sunt că vor merge și mai prost. Asta îi va obliga să ia niște decizii.

9. Sustineți unirea României cu Republica Moldova?

Da, la referendum votez „Da”, dacă va fi referendum. Credeți că va fi?

E cel mai bun moment acesta?

Eu cred că cel mai bun moment a fost în 2022 (n.a. după izbucnirea războiului din Ucraina).

10. Ar rezista românii precum ucrainenii, în fața unei invazii rusești?

Nu.

De ce nu?

Pentru că e o altă cultură politică în România.

Care?

E o altă cultură politică, e un alt sentiment al destinului istoric, mitologia noastră... Deci gândiți-vă că românii valorizează supraviețuirea, spre deosebire de polonezi, ucraineni, care valorizează curajul.

Profesorii noștri de istorie ne spuneau, în școala generală: „Uite ce proști au fost polonezii, că i-au împărțit de patru ori, și noi ce șmecheri am fost, că i-am păcălit și pe turci, și pe unguri, și pe ruși și am supraviețuit”.

Supraviețuirea, ceea ce eu nu spun neapărat într-un sens negativ. Supraviețuirea statalității în felul acesta - poate neonorant - e o valoare. Poți să crezi în ea, poate să-ți placă, poate să nu-ți placă, poți fi de acord.

Țări ca Polonia, care au fost împărțite, au revenit. Sunt pe hartă, sunt importante, au un anumit tonus. Polonezii rămân o națiune mare, pentru noi sunt un model. În același timp, Ucraina se naște ca o națiune mare, puternică, o statalitate importantă.

Cred că trăim un moment istoric, cred că este cel mai important moment pentru România, pentru destinul statalității românești, de la înființarea României moderne, de la 1859, 1862...

De ce? Pentru că, pentru prima dată, noi nu mai suntem „pe limes” (n.a. la graniță). România, de la Războiul Crimeei, de când s-au pus bazele României, a avut de jucat un rol, a avut un job description: să blocheze avansul Rusiei spre strâmtori, spre Constantinopol.

În momentul acesta, Ucraina, așezată pe hartă și fiind un stat solid, pur și simplu fură job description-ul României și va permite României să se europenizeze cu adevărat. Or, asta mi se pare important și dătător de speranță pentru națiunea română, pentru următoarele două, trei generații. Va trebui să ne reinventăm ca stat.

Deci avem noroc cu ucrainenii?

Absolut, toată lumea are noroc cu ucrainenii, toată lumea din Centrul Europei. Și Germania are noroc și tot Occidentul are noroc cu Ucraina. Nici nu ne dăm seama cât noroc avem cu Ucraina.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp