Expert în energie: Degeaba reduce statul factura cu 20-40%, dacă peste 3 luni mulți furnizori vor risca să închidă porțile, iar oamenii să rămână în plină iarnă fără gaze și energie

Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Aproape 15 milioane de români vor plăti acelaşi preţ ca anul trecut la energie electrică și gaze naturale, promit cu aplomb autoritățile. Legea care plafonează prețurile la energie și la gaze, adoptată zilele trecute de Parlament, este o gură de oxigen pentru populație, dar nu rezolvă cauza scumpirilor, ci merge doar la efect, iar pe termen mediu ar putea duce la blocaje în furnizare, cum s-a întâmplat în Timișoara, unde a fost sistată furnizarea gazului, spune într-un interviu pentru Republica.ro Dumitru Chisăliță, expert în energie, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Dumitru Chisăliță amintește că România are probleme sistemice foarte mari, în primul rând diferența dintre cerere și ofertă, și la gaze naturale și la energie electrică. El vorbește și despre problema reală în alimentarea cu energie electrică și gaze, ținând cont de capacitățile limitate la energie electrică, mai ales. Toate aceste elemente nu pot fi rezolvate cu legea ce oferă compensații la facturi. „Până nu rezolvăm problemele sistemice, nu vom putea rezolva criza în care ne găsim de câțiva ani”, punctează Dumitru Chisăliță (foto). 

Totodată, expertul în energie observă discrepanța între sprijinul alocat, prin noua lege, la plata facturii de energie electrică și cel pentru costurile cu gazele naturale. 

Astfel, măsurile de reducere a impactului facturii la energie sunt mult mai mari decât cele pentru gaze, deși impactul facturii de energie electrică în bugetul unei familii este de 4%, față de 16% cât e impactul facturii de gaze, în timpul sezonului rece.

Schema de sprijin va cuprinde acordarea pentru clienţii casnici a unei compensaţii unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh în cazul energiei electrice şi în valoare de cel mult 33% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului. 

De sprijin vor beneficia și IMM-uri, cabinete medicale individuale şi alte profesii liberale, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale -, pentru fiecare loc de consum. Acestia vor fi exceptaţi, în cazul energiei electrice, de la plata contravalorii tarifelor reglementate, respectiv tariful de introducere/extragere din reţea, tariful de distribuţie, tariful de servicii de sistem, tariful de transport, precum şi de la plata certificatelor verzi, contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficienţă şi accizei, iar, în cazul gazelor naturale, vor fi exceptaţi de la plata contravalorii costului de transport, tarifului de distribuţie şi accizei. Dumitru Chisăliță spune însă că sprijinul pentru aceste categorii este nesemnificativ. De exemplu, la o factură de 900 de lei, pe care o plătește în prezent o microîntreprindere la energie electrică, suma pe care o va plăti statul este de doar 50 de lei, spune expertul în energie.

Schema de compensare sau/și plafonare va depinde de venitul lunar al consumatorilor?

Schema de compensare nu depinde de veniturile lunare ale consumatorilor.

Ministrul Energiei spune că 70% dintre consumatori vor beneficia de o schemă sau de ambele. Care sunt cei 30% care nu se vor încadra în aceste scheme?

Atunci când amestecăm lucrurile de obicei nu prea suntem sinceri în ceea ce vrem să spunem. Mi se pare o abordare netransparentă. Din punctul meu de vedere, având în vedere că cele două activități - furnizarea de energie electrică și furnizarea de gaze naturale - sunt complet separate, cu prețuri separate, cu licențere separată, într-o abordare transparentă era foarte simplu de spus, să zicem: 30% din consumatorii de gaz și 70% din consumatorii de energie electrică vor beneficia de scheme de compensare, Am dat niște cifre ca exemplu, cifrele reale nu sunt cunoscute. 

Când i-am amestecat (pe beneficiarii de scheme de compensare, la energie și gaze - n.n.), de fapt nu mai știm cât beneficiază și de compensare la gaze și câți de compensare la energie electrică, sau i-am adunat de două ori, am adunat o dată...E o chestiune total netransparentă. Eu estimez că probabil undeva între 40%-50% dintre consumatorii de energie electrică vor beneficia de compensări și probabil încă 20-25% din cei de gaze. Asta în funcție de limitele de consum prevăzute în lege: la energie electrică consumul lunar să fie de până la 300 kWh, în medie, iar la gaze - de 200 metri cubi, pe lună, în medie.

Consumul lunar, mediu, la un apartament de 3 camere, este mult mai mic decât cei 300 kWh.

Cei 300 de kWh reprezintă o cantitate foarte mare, e de aproape trei ori mai mare decât consumul mediu al unei familii La gaze naturale cei 200 metri cubi înseamnă cam jumătate din consumul mediu al unei familii. Ponderea costurilor cu energia electrică lunară pentru un apartament de 3 camere, este de circa 5%, raportat la salariul mediu net, în timp ce ponderea facturii la gaze naturale este de circa 16%.

Cum se aplică schema de plafonare/compensare?

Este o schemă extraordinar de complicată, se iau în calcul atât de multe elemente. Pe scurt, la o factură, să zicem, de 100 de lei, 33% o compensează statul, iar consumatorul plătește restul de 67%. Dar în spate, este un calcul extraordinar de complex.

Pe factură vor apărea cele două sume, și cea totală, și cea care trebuie plătită. 

Consumatorul trebuie să facă ceva, pentru a beneficia de schema de plafonare/compensare?

Nu. Doar în situația în care ești consumator vulnerabil, atunci trebuie să anunți că nu mai dorești să beneficiezi de schema de ajutor pentru o consumatorii vulnerabili și că te duci pe schema asta a consumatorului, să zicem, nevulnerabil. Aici este și o chestiune care sfidează logica: consumatorul vulnerabil, considerat cel mai sărac consumator, are mai puține subvenții financiare decât consumatorul nevulnerabil. 

Cum ar fi trebuit, în opinia dumneavoastră, să se facă aceste scheme?

În primul rând ar fi trebuit să se plece de la cauzele care au dus la acest lucru. Această lege nu are legătură cu cauza (cauza scumpirilor la energie electrică și gaze naturale -n.n.). Ca să rezolvi o problemă, trebuie să rezolvi cauza. Noi ne ducem și diminuăm efectul, nu ne ducem la cauza care a determinat situația în care ne găsim. Eu am propus soluții pe termen scurt și pe termen lung. Dacă nu ne ducem la cauză, peste șase luni ne vom găsi în aceeași situație, peste un an ne vom găsi într-o groapă și mai mare.

Sprijinul pe care îl vor primii clienții non-casnici va fi semnificativ?

Pe lângă clienții casnici, de sprijinul pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale vor beneficia IMM-urile, cabinetele medicale și alte profesii liberale, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale; spitale publice și private; unităţi de învăţământ publice și private; ONG-uri, precum și unități de cult.

Aceste măsuri sunt aproape nesemnificative. De exemplu, sunt microîntreprinderi care plătesc în prezent pentru gazul natural 900 lei pe lună. Legea vine și spune că îi va scuti pe aceștia de la plata tarifelor de transport, distribuție și înmagazinare care toate însumate înseamnă 50 de lei. Adică îi ajută cu 5%, foarte puțin. Restul facturii trebuie să o plătească. 

Pentru firmele mari această lege vine cu sprijin?

Pentru firmele mari nu există niciun sprijin prin această schemă de compensare în această lege.

Care vor fi efectele?

Pot să fie foarte multe și pe termen lung și pe termen scurt. Furnizorii trebuie să plătească tarifele de transport, distribuție, înmagazinare, trebuie să plătească prețurile pe energie sau gaze naturale. Multe trebuie să le plătească anticipat. Statul vine și spune că o să le dea banii ăștia înapoi după 30 de zile. Deci eu, furnizor, trebuie să plătesc pentru 1 noiembrie, să zicem până în data de 25, circa 95% din toate costurile mele. Trece luna fac dovada plății, depun dosare, mai trece încă o lună, deci eu o să am 100- 110 zile ca să primesc banii. Nu am cum să folosesc banii ăștia, trebuie să mă duc la bancă să iau banii ăștia. Banca mi-i dă dacă eu vin cu niște garanții, valorile sunt enorm de mari, miliarde de lei, pe întreaga Românie. Nicio bancă nu dă garantii așa mari pe o perioadă așa de mare. Dacă în 30 de zile furnizorul nu a primit banii de la stat, iar statul îi va da după alte 30 de zile sau la Sfântul Așteaptă, așa cum se întâmplă când statul este implicat, există riscul să se blocheze activitatea furnizorilor.

Și degeaba să zicem că ajunge statul să reducă factura cu 20-30-40%, dacă peste 3 luni mulți furnizori vor închide porțile, cum s-a întâmplat la Timișoara. Alternativa foarte probabilă a acestei legi e exact ce s-a întâmplat la Timișoara - să vină un moment în care o să închidem pe mulți, din păcate din România, în plină iarnă, și să lăsăm oamenii fară gaze și fără energie electrică. 

Ce prevede legea

• Pentru perioada 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022 se stabileşte o schemă de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru următoarele categorii de clienţi finali: a) clienţii casnici; b) întreprinderi mici şi mijlocii, cabinete medicale individuale şi alte profesii liberale, indiferent de forma de organizare; c) microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale; d) spitale publice şi private, unităţi de învăţământ publice şi private, precum şi creşe; e) organizaţii neguvernamentale, precum şi unităţile de cult; f) furnizori publici şi privaţi de servicii sociale.
• Schema de sprijin va cuprinde acordarea pentru clienţii casnici a unei compensaţii unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh în cazul energiei electrice şi în valoare de cel mult 33% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului. 
• Pentru toţi operatorii economici, clienţi finali - IMM-uri, cabinete medicale individuale şi alte profesii liberale, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale -, pentru fiecare loc de consum, vor fi exceptaţi, în cazul energiei electrice, de la plata contravalorii tarifelor reglementate, respectiv tariful de introducere/extragere din reţea, tariful de distribuţie, tariful de servicii de sistem, tariful de transport, precum şi de la plata certificatelor verzi, contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficienţă şi accizei, iar, în cazul gazelor naturale, vor fi exceptaţi de la plata contravalorii costului de transport, tarifului de distribuţie şi accizei.
• Schema de sprijin se aplică şi în cazul condominiilor cu încălzire centralizată având drept combustibil gazele naturale şi care au un singur punct de consum care deserveşte spaţiile locative din condominiu.
• Preţul de referinţă al energiei electrice este de 0,68 lei/kWh şi include tarifele reglementate pentru servicii de reţea, contribuţia pentru cogenerare de înaltă eficienţă, contravaloarea certificatelor verzi, acciză şi TVA, aplicabile la data de 30 octombrie 2021. Preţul de referinţă al gazelor naturale este de 125 lei/MWh şi nu include TVA, taxe şi tarife reglementate, tarife de înmagazinare, precum şi acciza, aplicabile la data de 30 octombrie 2021.
• Preţul final achitat de clientul casnic pentru furnizarea de energie electrică/gaze naturale nu poate scădea sub preţul de referinţă.
• Consumul de energie electrică/gaze naturale al clienţilor casnici din perioada de facturare nu poate fi mai mic de 1 kWh pe zi energie electrică în perioada de facturare, respectiv 7 kWh pe zi gaze naturale şi nu trebuie să depăşească consumul de referinţă.
• În vederea regularizării sumelor aferente schemei de sprijin, operatorii de distribuţie de energie electrică/gaze naturale au obligaţia ca, în perioada aprilie - iunie 2022, suplimentar faţă de citirile stabilite conform reglementărilor în vigoare, să efectueze citirea indexului contorului la clienţii finali care au beneficiat de schema de sprijin şi să comunice furnizorilor de energie electrică/gaze naturale datele de măsurare ale acestora, mai stabileşte proiectul.
• De asemenea, preţurile la energie electrică şi gaze naturale se plafonează, pentru clienţii finali casnici, spitale publice şi private, unităţi de învăţământ publice şi private, creşe, organizaţii neguvernamentale, unităţile de cult, furnizori publici şi privaţi de servicii sociale la cel mult 1 leu/kWh, din care componenta de preţ a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 lei/kWh, şi la cel mult 0,37 lei/kWh, din care componenta de preţ al gazelor naturale va fi în valoare de maxim 0,250 lei/kWh.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp