Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Fedra și nu Netflix! Redeschiderea școlilor și Bacalaureatul 2020 în Franța. Este economia mai importantă ca sănătatea?

Licee Franta

Foto: Arie Botbol/ AFP/ Profimedia

Franța devine una dintre puținele țări din Europa care redeschide începând cu 22 iunie toate centrele de învățământ la program normal și obligatoriu. Probabil singura măsură concretă importantă anunțată de președintele Franței Emmanuel Macron, în intervenția televizată ce a avut loc duminică 14 iunie, este redeschiderea creșelor, grădinițelor, școlilor și liceelor la program normal cu prezența obligatorie. Decizia anunțată de președinte și susținută de ministrul educației Jean-Michel Blanquer ridică multe semne de întrebare și a divizat opinia publică din hexagon.

Fără îndoială o decizie economică, redeschiderea centrelor de învățământ va permite părinților să se întoarcă la muncă. Chiar dacă ministrul educației a încercat să argumenteze decizia declarând că “Două săptămâni nu sunt nesemnificative, din punct de vedere pedagogic și psihologic. Pentru elevi nu va exista un decalaj care ar fi fost prea mare între martie și septembrie”, decizia a fost primită cu un val puternic de critici care acuză guvernul că pune redresarea economică înaintea sănătății copiilor. Ca răspuns la valul de critici, ministrul Educației a venit cu o formulare originală “Fedra și nu Netflix, vreau ca elevii să fie mobilizați”. (Fedra este o tragedie în 5 acte scrisă în versuri de către Jean Racine în 1677). Același controversat ministru al educației declara cu numai câteva zile în urmă: ‘În acest tip de context (coronavirus) nu poți forța o familie să își trimită copii înapoi la școală dacă nu vor”.

Formularea ministrului a fost puternic ridiculizată pe rețelele de socializare unde mulți compară prestația ministrului cu o tragedie și speră ca acesta să se afle în ultimul lui act ca ministru al învățământului. Chiar președintele Consiliului Științific al Educației Naționale Stanilas Dehaene a dat replică, declarând: "Avem nevoie de un Netflix pedagogic, centralizat și gratuit".

“Fedra și nu Netflix” rezumă toată ideologia de secol XIX în deciziile referitoare la educație ale guvernului și nivelul arhaic de gândire al ministrului francez. Tot același controversat ministru a interzis orice dispozitiv digital în perimetrul școlilor, chiar și în pauza de masă (care în Franța este de două ore), chiar și la after-school. Acesta vorbește despre un învățământ modern dar fără tehnologie. Elevii pot citi Fedra în format digital? Da, dar nu la școală… nici măcar în curte… Opoziția caricaturală dintre Jean Racine și filme sau seriale dezvăluie o concepție arhaică a cunoașterii și mai ales o distincție ideologică de clasă între cunoaștere și arte. Educația care le este vândută francezilor este excluderea, nu includerea.

În Franța redeschiderea parțială și graduală a școlilor a început din 11 mai. Tot ca o măsură economică destinată numai părinților care sunt nevoiți să meargă la muncă și nu au cu cine să lase copiii. Școlile au fost obligate să respecte un set de reguli foarte stricte - 4 metri pătrați pentru fiecare elev și maximum 15 elevi într-o clasă, iar prezența elevilor la cursuri era facultativă. Mai puțin de un sfert dintre elevi s-au întors la școală până în prezent, iar cursurile se desfășoară part-time.

Sindicatele din învățământ sunt îngrijorate după această nouă decizie și susțin că se exercită o presiune foarte mare asupra cadrelor didactice care ar trebui să desfășoare o activitate normală dar să respecte, în același timp, toate regulile sanitare și de distanțare. O poziționare oficială a sindicatelor este așteptată în această săptămână.

UNESCO, care monitorizează situația învățământului în lume în perioada pandemiei, poziționează Franța printre foarte puținele țări în lume care redeschid învățământul la capacitate și program normal înainte de luna septembrie 2020.

Guvernul amenință profesorii care nu se vor întoarce la post

Mai mult de 40 de mii de cadre didactice nu au revenit în unitățile de învățământ după 11 mai de frica coronavirusului, arată o statistică publicată pe 9 iunie de France 2. Ministrul Educației îi amenință cu sancțiuni pe profesorii care nu vor continua predarea cursurilor.

#MerciLesProfs

Utilizatorii rețelelor de socializare salută mobilizarea profesorilor cu hashtag-ul #MerciLesProfs. Mulți elevi și părinți s-au folosit de această oportunitate pentru a le mulțumii cadrelor didactice pentru implicarea lor în tot acest timp dificil.

Trebuie precizat că pentru redeschiderea anunțată pentru 22 iunie guvernul francez trebuie să modifice toate restricțiile care sunt acum în vigoare referitoare la distanțarea socială. O rectificare a acestora este așteptată în cursul acestei săptămâni.

Rămâne de văzut care va fi impactul acestei hotărâri.

Bac 2020

Introdus de Napoleon în 1801, Bac-ul în Franța va avea un format special în acest an datorită pandemiei COVID-19. Ministrul educației Jean-Michel Blanquer a declarat într-o intervenție televizată că examenul tradițional va fi înlocuit de un format special care conține numai proba de Franceză oral iar restul notelor vor fi calculate după modelul “contrôle continu” (control continuu). Practic toate probele sunt anulate în afara probei de Franceză oral. Și acest subiect a iscat polemici și critici. Mulți elevi și părinți se plâng că examenul oral este subiectiv, iar nota finală nu poate fi balansată de restul probelor scrise.

Acest nou tip de bacalaureat cu control continuu era prevăzut să fie aplicat începând cu 2021.

Bacalaureatul în Franța a fost întotdeauna ceva mai complex decât fratele lui mai mic din România. Bacalaureatul franțuzesc este de trei tipuri General - care are ca scop accesul la învățământul superior, Tehnologic - conceput pentru accederea la studii tehnice de scurtă durată și Profesional - adecvat pentru cei ce vor să intre direct în câmpul muncii după terminarea liceului.

Bacalaureatul General necesar pentru continuarea studiilor a fost până în acest an (2020) de trei feluri S - Științific - orientat spre matematică, fizică, chimie, biologie, informatică și inginerie ES - Științe Economice și Sociale - ce necesită cunoștințe avansate de economie și științe sociale, dar și matematică, istorie și geografie și L - Literatură - orientat spre literatura Franceză, psihologie, limbi străine și arte. Această formă de Bac datează din 1994 și este o evoluție / reformă simplificată a unui sistem mai stufos cu mult mai multe opțiuni.

Liceul în Franța este de 3 ani și încă din primul an de liceu (denumit Seconde) elevii sunt orientați spre anumite domenii – de exemplu, dacă tu ți-ai alege profilul “L” pentru bac, atunci va trebui să îți alegi și o treia limbă străină de studiu. La sfarsitul celui de-al doilea an (Première), toți elevii vor susține probele de bacalaureat la limba și literatura franceză (atat proba orală, cât și cea scrisă). În ultimul an (Terminale), tuturor elevilor li se va introduce și filozofia printre materiile studiate, iar la finalul anului, se vor susține celelalte probe de bacalaureat rămase.

Sistemul de notare din Franța este singurul care nu a fost modificat de mai bine de 170 de ani. Nota maximă este 20/20, iar 10/20 este nota de trecere. Semnificațiile notelor sunt după cum urmează:

10-11.99: nota de trecere (“passable”)

12-13.99: nota de trecere cu caracter pozitiv (“mention assez bien”)

14-15.99: echivalent cu calificativul “bine” (“mention bien”)

16 sau mai mult: echivalent cu calificativul “foarte bine” (“mention très bien”)

Bacalaureatul francez se distinge prin complexitate. Doar 1 din 10 elevi reușește să obțină nota maximă la aceste examene. Însă, această reușită le asigură accesul automat la una dintre universități. În Franța, mai prestigioase decât universitățile (poate doar cu excepția Sorbonne), sunt les grandes écoles. Pentru a putea intra într-una dintre aceste foarte prestigioase instituții de învățământ, candidații trebuie să susțină niște examene de admitere într-o atmosferă extrem de competitivă, pentru un număr limitat de locuri disponibile, unde doar un candidat din zece reușește să primească acceptul.

Noul format de bacalaureat prevăzut să fie implementat în 2021 va fi aplicat într-un format adaptat începând cu acest an datorită crizei COVID-19. Practic în 2020 Bacul nu va avea probe scrise sau orale în afara probei de Franceză oral. Media de bac va fi calculată folosind un algoritm destul de complex.

O să încerc să descriu foarte pe scurt cum se va calcula nota de Bac începând cu 2021.

Sistemul de notare rămâne același prezentat mai sus (20/20, iar 10/20 este nota de trecere).

40% din nota finală reprezintă Controlul Continuu - acest sistem este compus dintr-o serie de examene speciale susținute de elevi în anul 2 (Première) și 3 (Terminale) de liceu împreună cu media generală obținută pe durata liceului. (Practic media generala reprezintă aproximativ 10% din cei 40%)

60% din nota finală reprezintă Examenele Terminale - scris și oral în funcție de specializarea aleasă.

În acest an, 730.000 de elevi francezi trebuie să susţină examenul de bacalaureat, ale cărui probe finale sunt organizate în mod tradiţional în luna iunie.

(În România s-a introdus Bacalaureatul în anul 1925 de către Dr. Constantin Angelescu, în calitatea sa de Ministru al Instrucțiunii Publice. La acel moment liceul era foarte dificil de absolvit, Bacalaureatul fiind cu adevărat un examen de maturitate.)

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte interesanta aceasta evaluare continua.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    E clar că ne aflăm într-o zonă de graniţă, asemănătoare cu trecerea de la Ev Mediu la Renaştere. Apariţia tiparului a adus căderea unei întregi industrii de copiere a manuscriselor şi a remodelat o întreagă lume. Trecerea de la Vechi la Nou n-a fost însă bruscă şi de multe ori au existat reveniri ale Lumii Vechi, la fel cum se întâmplă în unele boli, când ai momente în care te simţi mai bine.
    Se pare că lupta pentru educaţie se duce între Franţa şi Finlanda. Nu cred că francezilor le-a plăcut că şi-au pierdut supremaţia pe piaţa educaţională. Cert e că vremurile în care trăim sunt mult mai complicate şi par mai potrivite pentru metodele finlandezilor.
    • Like 1
    • @ Valentin
      Si totusi restul lumii nu s-a aliniat automat la super-metodele finlandezilor (care ar fi neaparat mai bune pentru ca...?). Sunt totusi mai mult de 2 tari pe glob, nu doar Franta si Finlanda conteaza.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Întotdeauna a existat un sistem model, adoptat de majoritatea sistemelor. Acum este cel finlandez.
      Nu este vorba însă de copierea unui sistem. Nici n-ar funcţiona aşa ceva şi nici învăţământul francez n-a fost copiat la vremea respectivă. Este vorba mai mult de anumite principii şi metode educaţionale, care astăzi se regăsesc în mai toate sistemele de educaţie.
      Culmea e că unele au fost găsite de pedagogi români (Panduru, Văideanu) şi au intrat cu drepturi depline în alte sisteme pedagogice. Motorul finlandez are multe rotiţe româneşti la bază.
      La noi n-au fost acceptate, dar asta e o trandiţie pur românească. Să nu uităm că un sculptor de geniu ca Brâncuşi a fost respins violent şi făcut să părăsească ţara.
      Noi suntem mai desincronizaţi, dar ne vor re-sincroniza în curând.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Astazi sunt diferente semnificative intre sistemele de invatamant din diferite state. Fiecare il are pe al sau, chiar daca a luat ceva elemente de la altii. Si nu vad ca restul lumii sa se grabeasca sa copieze modelul finlandez si nu vad de ce ne-am grabi noi sa o facem.
      "dar ne vor re-sincroniza în curând." - de unde rezulta asta? Si ca ce chestie ar trebui sa ne sincornizam toti la nivel global? Cum spuneam, fiecare stat are propriul sistem de invatamant, diferit de al celorlalte.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu e vorba de elemente, ci de principii. Sistemele de învăţământ seamănă cu sistemele Linux. Sunt diverse, adaptate culturilor din care fac parte, dar împart acelaşi blueprint. Toate sistemele ecucaţionale din ţările libere au luat startul în anii 70, însă Finlanda a reuşit cel mai bine.
      Nici Spiru Haret n-a copiat modelul francez, ci l-a adaptat cerinţelor.
      Da, fiecare stat are propriul sistem, însă aceste sisteme împart o osatură comună, specifică vremii.
      Interesant e că şi sistemul nostru are multe elemente din sistemele actuale, însă acestea nu funcţionează.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Nici macar distributiile Linux nu fac parte din acelasi blueprint. E o diferenta mare intre Ubuntu si Gentoo, de exemplu. Finlanda a reusit cel mai bine la PISA, insa PISA nu e singura si poate nici cea mai buna masura.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      daca elevii finlandezi sunt pregatiti in spiritul PISA , (ma gandeam sa insinuez ca pregatesc elevii ca pentru scor bun la PISA - dar poate nu tocmai) asi spune ca nu mai e modelul finlandez ci modelul PISA, si cred ca multe tari asiatice , de varf in ale clasamentelor, gandesc la fel!
      noi, dar nu numai noi, pregatim olimpicii in spiritul concursurilor internationale, si avem remarcabile rezultate - dat fiind conditiile- dar, din pacate , asta se refera la o parte mica a masei elevilor.
      • Like 1


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult