Foto: Guliver Getty Images
Rezultatele alegerilor prezidențiale din Franța îl dau câștigător pe Emmanuel Macron. Potrivit exit poll-urilor, Emmanuel Macron a câștigat cu 65,5 la sută. (sursa: Kantar BBC). Marine Le Pen a luat, potrivit sursei citate, 34,5 la sută.
Într-un discurs televizat, Marine Le Pen și-a recunoscut înfrângerea. Șefa Frontului Național și-a asumat poziția de principală forță a opoziției în ajunul alegerilor parlamentare, care vor avea loc în luna iunie.
Victoria lui Macron în fața lui Marine Le Pen era anticipată de majoritatea analiștilor, precum și de sondajele de opinie, drept care rezultatul nu este o surpriză. Alegerea lui Macron în fruntea statului francez reprezintă în primul rând o gură de oxigen pentru viitorul Uniunii Europene, pus în dificultate după Brexit.
Cine este Emmanuel Macron și cum a venit „de nicăieri” citiți în analiza lui Sebastian Burduja și a lui Alin Iliescu. Iar Dorin Tudoran scrie despre cel mai picant subiect al alegerilor franceze: soția lui Emmanuel Macron.
Misiunea noului președinte este în primul rând de a pacifica națiunea franceză. Cei care au votat cu Marine Le Pen, considerată drept „extremistă”, se simt perdanți ai proiectului european, reclamă faptul că eurocrația de la Bruxelles le dictează prea des și vor o schimbare. Citiți aici argumentele unui român care „a votat” cu Marine Le Pen.
În fine, s-ar putea să ne surprindă, dar francezii de rând nu au votat neapărat cu gândul la viitorul Uniunii Europene. Aceasta a fost o temă de interes mai ales pentru observatorii din afara Franței. Ca să înțelegem una dintre cele mai presante probleme ale Franței, citiți o relatare pentru Republica despre cum e să votezi „ca un francez”.
Prezența la vot, mai scăzută decât la primul tur
Dincolo de rezultatul votului, o constatare interesantă este că în duminica turului doi au mers la urne mult mai puțini fracezi decât în primul tur, semn fie al faptului că „n-au avut cu cine să voteze”, fie al lipsei oricărei surprize, în condițiile în care avansul lui Macron era considerabil. La ora 17, se prezentaseră la urne 65,3 la sută dintre cei 47 de milioane de francezi cu drept de vot. Le Monde constată că s-a înregistrat la închiderea urnelor cea mai slabă prezență la al doilea tur din 1969 și până în prezent: 74,7 la sută.
De remarcat că, potrivit Le Monde, 12 la sută din buletinele de vot sunt nule, ceea ce ar reprezenta un protest „în alb” al alegătorilor față de opțiunile din turul doi.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În schimb, trebuie să fiu încântat de alegerile iubiților mei conaționali, alegeri făcute de cele mai multe ori în totală necunoștință de cauză și cu urmări catastrofale: da, asta este într-adevăr o dovadă de bun simț ... iar eu nu mi-am dat seama!