Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Giganții din domeniul tehnologiei vor fi obligați de UE să ia măsuri împotriva conținutului ilegal de pe platformele lor și să plătească o taxă autorităților

Adolescentă cu smartphone

Foto: Getty Images

O veste extrem de importantă, care va defini viitorul online al blocului comunitar. Potrivit Reuters, țările UE și europarlamentarii au ajuns sâmbătă, după mai mult de 16 ore de negocieri, la un acord privind noile norme care le impun giganților din domeniul tehnologiei să depună mai multe eforturi pentru a controla conținutul ilegal de pe platformele lor și să plătească o taxă autorităților de reglementare care monitorizează respectarea acestora.

Pentru cine nu știe, legea privind serviciile digitale (DSA) este cel de-al doilea pilon al strategiei șefei antitrust a Uniunii Europene, Margrethe Vestager, de a ține în frâu Google, Facebook și alți giganți americani din domeniul tehnologiei. „Avem un acord privind DSA: Legea privind serviciile digitale se va asigura că ceea ce este ilegal offline este, de asemenea, văzut și tratat ca fiind ilegal online”, a scris comisarul comisarul european pentru Concurență pe twitter. 

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis o declarație în care a numit acordul „istoric”. „DSA va actualiza regulile de bază pentru toate serviciile online din UE. Se va asigura că mediul online rămâne un spațiu sigur, salvând libertatea de exprimare și oportunitățile pentru afacerile digitale”, a transmis Ursula von der Leyen.

În conformitate cu prevederile DSA, companiile Big Tech riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor, în timp ce în cazul unor încălcări repetate li s-ar putea interzice să facă afaceri în UE, adică să funcționeze în spațiul celor 27 de state europene. Pentru o companie precum Meta, compania-mamă a Facebook, o penalizare de șase procente ar putea însemna o amendă de până la 7 miliarde de dolari, pe baza cifrelor de vânzări din 2021.

Concret, noile norme interzic publicitatea orientată către copii sau bazată pe date sensibile precum religia, sexul, rasa și opiniile politice. Totodată, vor fi interzise „dark pattern-urile”, adică tacticile care induc oamenii în eroare și îi determină să furnizeze date personale companiilor online. În plus, vor fi interzise tehnicile de manipulare care obligă oamenii să dea click pe conținut (clickbait).

În același timp, companiile Big Five (Meta/Facebook, Alphabet/Google, Amazon, Apple și Microsoft) vor trebui să plătească o taxă anuală de până la 0,05% din veniturile anuale la nivel mondial pentru a acoperi costurile de monitorizare a conformității lor.

- DSA este separată de Digital Markets Act (DMA), pe care instituțiile UE l-au aprobat recent. Ambele legi prevăd amenințarea cu amenzi mari. Dar, în timp ce DMA urmărește să reducă puterea de piață a firmelor Big Tech, DSA are în vedere ca platformele să scape rapid de conținutul toxic.

- Legea va afecta site-urile de conținut generate de utilizatori precum Facebook, Instagram, Twitter, YouTube și TikTok.

- Un purtător de cuvânt al Google a declarat că compania salută obiectivele DSA, dar a adăugat că dorește să colaboreze cu factorii de decizie din UE pentru a „obține corect detaliile tehnice rămase pentru a se asigura că legea funcționează pentru toată lumea”.

- Bruxelles-ul are o lungă istorie de a verifica abuzurile giganților internetului în materie de concurență și confidențialitate a datelor. Blocul comunitar a impus amenzi combinate de până la 8,2 miliarde de euro împotriva Google din cauza încălcărilor antitrust și desfășoară în prezent investigații asupra Amazon, Apple și Meta.

- În 2018, UE a introdus Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), un set cuprinzător de reguli de confidențialitate menit să ofere consumatorilor mai mult control asupra informațiilor lor.

- Apariția noilor reguli europene noi pentru reglementarea Big Tech vine în momentul în care factorii de decizie din Washington se luptă să găsească răspunsuri la întrebarea privind cum să stăpânească puterea marilor companii de tehnologie și să le determine să-și curețe platformele de conținut dăunător.

- De altfel, fostul președinte american Barack Obama a cerut joi amendarea Secțiunii 230, o lege federală din SUA care protejează platformele online de răspunderea pentru postările utilizatorilor lor, pentru a combate răspândirea dezinformării online.

- Dar cum reușește UE să-și pună în aplicare noile reguli în practică nu este clar, notează CNBC. Criticii spun că implementarea unor astfel de măsuri va crea sarcinile tehnice pentru marile companii tech și va ridica întrebări cu privire la ceea ce este sau nu acceptabil în online.

- Spre exemplu, în Marea Britanie, noile legi menite să abordeze conținutul nesigur din online au fost aspru criticate de anumite voci din industria tehnologică, nu în ultimul rând de platformele Big Tech, din cauza unei descrieri vagi a materialului care este „legal, dar dăunător”. Detractorii susțin că acest lucru ar putea limita considerabil libertatea de exprimare online. La rândul său, guvernul britanic a spus că nu va cere eliminarea libertății legale de exprimare și că conținutul „important din punct de vedere democratic” va fi protejat.

- În altă ordine de idei, Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat sâmbătă dimineață că „epoca marilor platforme online care se comportă ca fiind prea mari pentru a le păsa se apropie de sfârșit”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult