Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

În doar 5 zile, cu ajutorul echipei de IT și de management, eram cu toții în „work from home”. Lecțiile unui antreprenor în vreme de criză

call center - back - Foto Guliver/Getty Images)

Foto Guliver/Getty Images

Se vorbește despre o perioadă economică sensibilă și pe bună dreptate. Pentru foarte multe businessuri antreprenoriale, perioada prin care trecem este una cel puțin complicată. Cu toții ne simțim testați, răbdarea ne este pusă la încercare, iar puterea de adaptare este mai mult ca oricând activată.

Pe de altă parte, din poziția de antreprenori, e important să alegem conștient să vedem această criză și ca pe o oportunitate, o lecție valoroasă și o dovadă de curaj, pentru că putem să ne descoperim abilități pe care nu credeam că le avem, un grad de tolerare a riscurilor de care nu ne credeam capabili. 

Am încercat să mă uit spre cele două luni care au trecut și să privesc către lecțiile pe care mi le-am însușit eu însămi, în urma perioadei dificile pe care am traversat-o (și pe care încă o traversăm) cu toții:

Umanitate înainte de toate

Categoria de servicii în care activez (serviciile de contact center) este complexă. La mijloc este un standard nenegociabil de menținere a confidențialității datelor, ceea ce depinde de o tehnologie care trebuie să funcționeze impecabil, ceea ce depinde la rândul ei de niște oameni responsabili, maturi, care înțeleg implicațiile muncii lor asupra întregului ecosistem. Un cerc care trebuie să se închidă perfect de fiecare dată, pentru ca lucrurile să funcționeze bine.

În contextul nemaiîntâlnit al pandemiei, ne-am trezit peste noapte în poziția de a lua decizii cu care nu ne mai confruntaserăm până acum, de a păstra un echilibru cât mai bun între sănătatea business-ului și sănătatea oamenilor, adică între calitatea serviciilor oferite, continuitatea business-ului, siguranța oamenilor și continuitatea locurilor de muncă pentru întreaga echipă. La început a fost dificil să le avem pe toate în același timp. Ne era clar, deși totul era extrem de incert, că trebuie să abandonăm orice planuri de creștere pe care le aveam în momentul respectiv. Am ales să prioritizăm siguranța echipei și să comunicăm cu aceasta zilnic, transparent și empatic.

Eu tot timpul cred că e important să văd omul din fața mea, dincolo de rolul lui de angajat, însă cu atât mai mult acum, mi s-a confirmat că leadership-ul nu este doar un cuvânt care sună bine, ci, în situații de criză, este chiar forța care păstrează business-ul în stare de funcționare. Cu alte cuvinte, este despre a face business uman, care cred că este cea mai bună strategie, cu atât mai mult în situații de criză. 

 „Nu se poate” se transformă rapid în „am făcut”, pe timp de urgență

Atunci când mă gândesc la industria de servicii call-center, în care activez de 13 ani, o mișcare ca cea a mutării a 97% din echipă în lucru remote – lucru altădată imposibil – a devenit rapid realitate.

Așa am trecut la acțiune: în doar 5 zile, cu ajutorul echipei de IT și de management, eram cu toții în work from home, după un plan în etape, care ne-a permis să testăm treptat schimbarea și să ne asigurăm că ea nu ne afectează nici obiectivele, nici rezultatele.

Nu este genul de situație pe care să ne-o dorim pe viitor, desigur, însă aceasta a fost o lecție nu doar de adaptare, ci și o lecție pentru momentele viitoare de normalitate când vom răspunde unei provocări noi cu „nu se poate” – cu siguranță ne vom aminti despre cum putem mai multe decât credem.

Adaptarea continuă

Nu știm ce ne va aduce în continuare contextul. Dar asta este o altă lecție la care încerc să mă uit optimist: să tratez lucrurile pe rând, așa cum vin și să încercăm să ne adaptăm continuu, de la o situație la alta, bazându-ne că ceea ce am construit până acum este suficient de solid și consistent pentru a trece orice test de rezistență și reziliență.

Gândul care mă bucură cel mai tare este că am avut parte de înțelegerea, colaborarea și susținerea unei echipe care a gestionat cu pragmatism și empatie toată această schimbare. 

Așa am reușit să trecem cu bine, momentan, și de emoția fiecărui antreprenor care poartă responsabilitatea unei echipe de sute de angajați: asigurarea stabilității joburilor. Am păstrat alături întreaga echipă și facem eforturi să asigurăm joburi stabile în continuare. Adaptarea continuă.

Sperăm ca, peste 5 ani, să ne aducem aminte doar de lucrurile bune pe care le-am aflat despre noi din acest context și mai puțin de cum ni s-au dat planurile peste cap la începutul unui an care „trebuia” să arate într-un fel anume și, peste noapte, n-a mai arătat așa cum prevedeam. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult