În ultimii 17 ani, definiția microîntreprinderii a fost modificată în medie o dată la 2 ani, din punct de vedere fiscal

Foto: Getty Images

În centrul atenției cu privire la modificările făcute Codului Fiscal prin Ordonanța 16/2022, au fost modificările cu privire la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și, în special, introducerea condiției ca o microîntreprindere să realizeze venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale. Schimbările atât de controversate au fost anunțate deja prin PNRR, unde se menționează că se dorește reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi, începând cu trimestrul I al anului 2023 până la sfârșitul anului 2024. Mai mult, o condiție similară a fost eliminată recent din definiția microîntreprinderii, astfel încât am aruncat o privire în arhivele electronice ale Codului Fiscal, în care se regăsește Codul Fiscal valabil începând cu anul 2007, pentru a vedea cum a evoluat definiția microîntreprinderii din acest an până în 2023.

Definiția microîntreprinderii a fost modificată de 7 ori în această perioadă, iar în 2010, capitolul cu privire la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a fost abrogat prin Legea nr. 76 din 2010.

Astfel încât, observăm că, pentru ca o persoană juridică să fie considerată microîntreprindere din punct de vedere fiscal, trebuie îndeplinite condiții care țin de activitățile desfășurate, numărul de angajați, venituri obținute și persoanele care dețin capitalul social al microîntreprinderii.

Condiția cu privire la excluderea veniturilor din consultanță și management a fost prezentă în 70% din perioada 2007-2023, cu un procent de venituri excluse de la 0% pana la 80% din veniturile totale, în perioada 2011-2013 fiind excluse din categoria microîntreprinderilor persoane juridice care desfășoară activități în consultanță și management. În 2023, sintagma “consultanță și management” se schimbă în “consultanță și/sau management”, iscând controverse cu privire la activitățile la care se face referire.

Cu privire la numărul de angajați, acesta a variat între 0 și 9 (în perioada 2007-2012, o microîntreprindere avea de la 1 până la 9 angajați inclusiv). Iar în peste jumătate din perioada 2007-2023, a fost eliminată condiția cu privire la numărul de angajați.

Cu privire la plafonul pentru venituri, în perioada 2007-2023, acesta variază de la 65.000 euro și 1.000.000 euro. În mai mult de jumătate din această perioadă, acest plafon a fost 100.000 euro sau sub această sumă. Cea mai mare relaxare cu privire la condițiile pentru ca o persoană juridică să fie considerată microîntreprindere a avut loc în 2018, când a fost eliminată condiția cu privire la venituri din consultanță și management, a fost mărit plafonul la 1.000.000 euro și au fost restrânse activitățile excluse.

În ceea ce privește capitalul social, regula generală este să nu fie deținut de stat și de unitățile administrativ-teritoriale. În o treime din perioadă sunt introduse restricții cu privire la acționari. Pentru perioada 2007-2012, capitalul social nu poate fi deținut de un acționar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajați. În 2023, o microîntreprindere nu poate avea asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând și persoana care verifică îndeplinirea condițiilor.

Cu privire la activitățile excluse, pentru perioada 2007-2017, acestea au fost: domeniul bancar; domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii; domeniul jocurilor de noroc. În acest interval, pentru perioade mai scurte, au fost activități excluse și pariuri sportive, cazinouri, consultanță și management, activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale. În perioada 2018-2022, lista persoanelor juridice care nu intră sub incidența titlului III Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este următoarea: Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar; Fondul de compensare a investitorilor; Fondul de garantare a pensiilor private; Fondul de garantare a asiguraților și entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică. Iar din 2023, sunt reintroduse următoarele activități excluse: din domeniul bancar; domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital (de această dată se includ si persoanele juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii); din domeniul jocurilor de noroc; activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale.

Din 2014 până în prezent, a fost introdusă condiția că o microîntreprindere nu se poate afla în dizolvare urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

Având în vedere cele de mai sus, în prezent, o microîntreprindere este o persoana juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro; capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale și nu se află în dizolvare urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii. Nu pot fi plătitoare de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor următoarele persoane juridice române: Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar; Fondul de compensare a investitorilor; Fondul de garantare a pensiilor private; Fondul de garantare a asiguraților și entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.

Prin modificările aduse de Ordonanța 16/2022, începând cu 1 ianuarie 2023, o microîntreprindere este o persoana juridica română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

- a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro;

- capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;

- nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

- a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;

- are cel puțin un salariat, cu excepțiile prevăzute de lege;

- are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând și persoana care verifică îndeplinirea acestor condiții. 

Nu intră sub incidența titlului cu privire la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor următoarele persoane juridice române:

- Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;

- Fondul de compensare a investitorilor;

- Fondul de garantare a pensiilor private;

- Fondul de garantare a asiguraților;

- entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.

- persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul bancar;

- persoana juridică română care desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv cea care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;

- persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;

- persoana juridică română care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, contribuabilii care au intrat sub incidenţa prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, până la data de 31 decembrie 2022, pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile menționate de lege pentru a fi considerați microîntreprindere.

Menționăm că, prin Ordonanța 16, au fost aduse și alte modificări importante cu privire la microîntreprinderi, dar în aceste rânduri nu am discutat decât despre definiția microîntreprinderii. De asemenea, prevederile Ordonanței 16/ 2022 sunt în dezbatere parlamentară și pot suferi modificări.

Din punct de vedere al reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale, entitățile se grupează în trei categorii, astfel: microentități; entități mici; entități mijlocii și mari. Din 2015, microentitățile sunt entitățile care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: totalul activelor: 1.500.000 lei (echivalentul a 338.310 euro); cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei (echivalentul a 676.620 euro); numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10.

În concluzie, conform Codului Fiscal, definiția microîntreprinderii s-a schimbat semnificat de-a lungul anilor, fiind diferențe mari între condițiile impuse, de exemplu plafonul pentru venituri variază între 65.000 EUR – 1.000.000 EUR, numărul de angajați variază între 0-9, numărul de activități excluse variază între 4 si 10. Astfel încât, în ultimii 17 ani, definitia microintreprinderii a fost modificată în medie o dată la 2 ani. Rămâne de văzut cum va evolua definiția microîntreprinderii având in vedere obiectivele PNRR-ului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp