(Foto: Guliver/Getty Images)
1 octombrie 2018: un an de când inflația se joacă din nou cu nervii noștri și cu banii noștri. În octombrie 2017, trecuseră doi ani de calm în sfera prețurilor de consum.
De la jumătatea lui 2015 și până la sfârșitul lui decembrie 2016, timp de un an și jumătate, ne-am confruntat cu inflație negativă. Apoi, în primele trei trimestre din 2017, mișcarea prețurilor a exprimat o speranță de normalizare. Speranță sugerată de rata anuală, cea care indică mișcarea prețurilor timp de 12 luni trecute, ce se îndrepta atunci către cota optimă de 2 la sută.
(În tabel sunt trecute sus ratele lunare ale inflației, la mijloc ratele anuale, iar jos ratele medii anuale). (clic pe imagine pentru a o mări).
Cine dă „ora exactă” a inflației
Statisticile nu sunt citite totdeauna corect. Se încurcă chiar și unii profesioniști. Apar confuzii care se multiplică apoi în public. Astfel, dimensiunile, specificul și cauzele inflației se diluează în zona gri a informației. Or, seria șocurilor inflaționiste din perioada octombrie 2017 – august 2018, ne-a convins şi mai mult, dacă mai era nevoie, că spirala creșterii prețurilor, odată pornită - e greu de oprit.
„Ora exactă” a inflației o dă Institutul Național de Statistică. Lunar, ni se comunică trei „referințe”: rata lunară, rata anuală și rata medie anuală. Fiecare cu semnificația ei. Dacă vrem, bunăoară, să vedem cum a curs inflația din august 2017 până în august 2018, ne uităm la rata anuală; dacă ne interesează dinamica din august 2016 până în august 2018, ne uităm la rata medie anuală. Dacă însă vrem rezultatul „la zi”, ne uităm la rata lunară. Ce vedem în această a treia oglindă? Că, lună de lună, prețurile au crescut tot mai încet. E dovada incontestabilă că inflația s-a transformat în dezinflație. Și că ieșirile din ritm, intervenite trimestru de trimestru de la 1 octombrie 2017 și până în august 2018, sunt determinate de deciziile autorităților de reglementare în domeniile gazelor naturale, electricității și energiei termice;, și de scumpirile unor produse de import, impactul cel mai puternic avându-l prețul țițeiului.
De ce vrem inflație de numai 2 la sută
Numeroși politicieni sunt supărați pe rata anuală a inflației. De ce? Pentru că și-ar fi dorit ca Banca Centrală să încalce regula aplicată în toată lumea și să țintească rata medie anuală, calculată cu un compas care se deschide pe o întindere de 24 de luni, și nu pe 12 luni. Ei nu știu însă cât de capricioasă e această rată medie anuală. În octombrie 2017 avea încă o cotă foarte joasă, dar în august 2018, așa cum se vede în cel de-al doilea tabel, a crescut semnificativ. În actualul stadiu, când inflația e încă fluctuantă, o rată cu un compas de 24 de luni (trecute) ne-ar da continuu o imagine deformată a inflației. Din acest motiv e preferată rata anuală.
Doar dinamica ratei anuale ne arată cum societatea românească, după ce ani de zile a suportat prea multă inflaţie iar alți câțiva ani s-a împăcat cu prea puțină inflație, așteaptă acum o normalizare a creșterii prețurilor în jurul unei rate pe 12 luni de 2 la sută. După ce, prea mult timp, inflaţia anormală a viciat comportamentul întregii societăți.
În decembrie 2016, în cea din urmă lună cu rată anuală negativă, de minus 0,5 la sută, văzusem șansa. După numai o lună, în ianuarie 2017, rata anuală pornise să urce cu pași atent măsurați. Și a tot urcat până unde ne-am dorit: la 1,8 la sută în septembrie. Aproape, deci, de 2 la sută. Toate țările lumii socotesc că la acest nivel, în jur de 2 la sută, mișcarea prețurilor este optimă. Așa că în septembrie 2017 întrebarea era: va fi atinsă în octombrie cota de 2 la sută, nici mai mult și nici mai puțin?
N-a fost mai puțin, dar a fost mai mult. Inflația a zburat pe lângă 2 la sută și s-a oprit la 2,63 la sută. Și, mai departe, a tot urcat.
(În tabel este redată desfășurarea ciclului inflaționist ce a debutat în octombrie 2017). (clic pe imagine pentru a o mări)
Dacă însă, în toamna lui 2017, prețurile au început să crească și au tot crescut din octombrie până în prezent, nu există nici un motiv ca Banca Centrală să-și asume vina pentru acest ciclu inflaționist. Politica monetară a BNR nu “produce” inflație; doar o calmează.
Patru șocuri care au stricat media creșterii prețurilor
Puseul inflaționist, care a debutat la 1 octombrie 2017 și continuă încă, a dat naștere unui nou ciclu de creștere a prețurilor. Un ciclu cu mai multe faze, semănând unele cu altele. Faza întâi s-a desfășurat de-a lungul ultimului trimestru al anului 2017. A fost declanșată în octombrie, când autoritățile de reglementare, urcând prețurile la energie, n-au făcut altceva decât să toarne gaz peste focul inflației. (În al doilea tabel, lunile colorate cu roșu sunt cele în care s-au produs șocuri). Șocul din octombrie 2017 a trezit balaurul. Au urmat două luni, noiembrie și decembrie, în care digurile ridicate de BNR au calmat inflația. Faza a doua s-a derulat în trimestrul întâi al anului 2018. Cu același scenariu: ianuarie – șoc inflaționist; apoi două luni, februarie și martie, cu inflații în proces de calmare. Faza a treia – la fel: aprilie – șoc inflaționist; apoi două luni, mai și iunie, cu inflație lunară în proces de calmare. Și iată că faza a patra a venit cu o schimbare: șocul s-a produs în luna a doua a trimestrului, în august. Datele pe septembrie nu le avem încă, Statistica le va comunica în jur de 10 octombrie, dar e cert că vom avea confirmarea unui nou blocaj al inflației ca urmare a intervenției Bancii Centrale.
Și totuși, putem numi acest fenomen inflaţie? Căci inflaţie înseamnă creşterea tuturor preţurilor de consum. Dacă însă, între mii de preţuri, evident cuminţite, numai câteva preţuri lasă impresia de nervozitate inflaţionistă şi strică media generală, desigur ponderată, mai putem vorbi despre o inflaţie în adevăratul sens al cuvântului? E limpede că nu! Pentru că, de fapt, ne confruntăm cu o inflație atipică. Tot așa cum atipică a fost și scăderea inflației sub zero, din iunie 2015 până în decembrie 2016. Neavând la îndemână o formulă proprie pentru acest gen de inflație, fiindcă nu era deflație, am numit-o “inflație negativă”. Tipic nu a fost însă nici trapul inflaționist din ianuarie-septembrie 2017. Cum nu este tipic nici galopul prețurilor din toamna lui 2017 - august 2018, când inflația pe 12 luni a urcat până la cote de 5,41 și 5,40 la sută. Cauza fiind cele patru șocuri produse de creșterile extravagante ale prețurilor la gaze, electricitate, energie termică sau combustibili. În fața cărora Banca Națională a ridicat noi baraje, atenuându-le durata și intensitatea.
Dacă Banca Centrală nu ar fi reacționat corectiv asupra șocurilor inflaționiste provocate de autoritățile de reglementare, lanțul scumpirilor - electricitate, energie termică, gaze naturale, asociate celor la combustibil - ar fi prins, în capcana generalizării, toate prețurile.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.