Societatea Omului Sănătos este o comunitate formată în jurul obiceiurilor sănătoase, care își propune să promoveze echilibrul în toate aspectele vieții omului modern, dar și în relația pe care acesta o are cu mediul înconjurător. În 2021, Societatea Omului Sănătos a lansat habits, o serie de conversații contemporane despre trup, minte și spirit care pot fi urmărite online, lună de lună.
Dr. Margaret Slavin (foto) este profesor în Departamentul de Nutriție și Food Studies al Universității George Manson din SUA, are pregătire în chimia alimentară și nutriție, intersectarea acestor două sectoare fiind și centrul ei de interes și cercetare. Dr. Slavin crede că o mai bună informare generală despre hrană și ce conține ea va duce spre alegeri mai sănătoase în supermarket. Este un pionier al cercetării rolului pe care dieta îl joacă asupra migrenelor. Margaret a fost invitata unei conversații habits despre nutriție.
Cu ce se ocupă un food scientist?
În știința alimentară, chimia, biologia, fizica, chiar și ingineria sunt aplicate alimentelor pentru a crea o sursă de hrană sigură pentru populație. Eu am ajuns la știința alimentară printr-un traseu un pic diferit. Am studiat mai întâi nutriția și am licență de dietetician. Din această perspectivă, o parte a instruirii dieteticienilor acreditați este urmarea unui curs de știință alimentară pentru a înțelege compoziția alimentelor. Mi-a plăcut această specializare, și am ales să o aprofundez.
Tabelul de informații nutriționale de pe etichetele produselor este parte din contribuția unui food scientist: analiză, măsurarea cantității de energie, gramelor de carbohidrați, cantității de calciu, cantității de vitamine. Nutriția și știința alimentelor lucrează mână în mână.
Hrană proaspătă versus hrană procesată
Recomandarea mea este să cumperi cât mai multe alimente din acea parte a supermarketului unde există produse proaspete, și să petreci cât mai puțin timp, și cât mai puțini bani, în zonele în care există alimente puternic procesate. Însă nu vreau să mă poziționez total împotriva alimentelor procesate. Avem nevoie de ele pentru a hrăni omenirea, pentru a hrăni numărul de oameni din lumea noastră în contextul societății și al organizării existente. Pur și simplu nu este fezabil pentru toată lumea să mănânce doar alimente proaspete cultivate la ferma de alături. Deci, avem nevoie de un anumit nivel de procesare al alimentelor pentru a ne asigura că alimentele disponibile sunt sigure și ajung la noi neperisate. Procesarea poate menține aproximativ 70% din calitățile nutritive ale alimentelor. Dar da, cred că nutriționistul și dieteticianul din mine recomandă cu siguranță consumul de fructe și legume proaspete, pe cât mai mult posibil, dar și cele congelate sau la conservă sunt bune atâta timp cât urmăriți conținutul de sodiu și încercați să minimizați în paralel consumul de alimente puternic procesate.
Foto: Getty Images
Toate E-urile sunt rele?
Unii aditivii alimentari creează avantaje, așa că atunci când vezi un număr E pe spatele etichetei, uneori asta înseamnă că există de fapt beneficii pentru sănătatea ta și nu doar pentru conservarea alimentelor. Astfel, unul dintre acești aditivi este acidul ascorbic, vitamina C, încât are un număr E asociat. Este un antioxidant. Este folosit parțial drept conservant alimentar, dar evident este și un nutrient esențial pentru noi. Și mai sunt altele, există o serie de vitamine care se încadrează în acea categorie, vitamina E, denumirea chimică este alfa tocoferol, o veți vedea pe lista ingredientelor alimentare. Este de asemenea un antioxidant care ajută la conservarea alimentelor care se folosește în uleiuri, în special pentru a evita râncezirea uleiurilor. Denumirea chimică poate părea înfricoșătoare, dar ele îndeplinesc această funcție dublă de conservare a alimentelor și de furnizare de nutrienți pentru noi. Există, de asemenea, curcumina, o culoare portocalie drăguță și strălucitoare, solubilă în grăsimi care provine din rădăcina plantei condiment curcumă (turmeric). Alte științe ne arată că are mari beneficii pentru sănătate datorită proprietăților antiinflamatorii. Deci există câțiva aditivi alimentari care au un rol legat de alimentul în sine. Dar există unii aditivi care ajută atât alimentul, cât și pe noi.
Evită nitrații și creează-ți un pattern alimentar sănătos
Există unii aditivi pe care nu îi recomand a fi consumați în cantități mari. Un exemplu în acest sens ar fi nitrații și nitriții. Aceștia sunt utilizați în conservarea cărnii procesate adică ceea ce numim mezeluri: șuncă, salam etc. Există cercetări care arată că consumul de carne procesată cu nitrați și nitriți este legat de anumite tipuri de cancer al tractului digestiv.
Dar dacă ai un tipar în care mănânci multe fructe și legume, fructe proaspete, cereale integrale, limitezi consumul de carne roșie și de carne procesată, mănânci proteine vegetale nu trebuie să te îngrijorezi la fel de mult cu privire la fiecare aditiv alimentar. Fii mai degrabă atent la tiparul pe care ți-l formezi în ansamblu în loc să te concentrezi la nivel micro asupra aditivilor individuali.
Foto: Getty Images
Felul în care ne hrănim poate ameliora migrenele?
Migrena este o boală neurologică complexă. Deci, cred că este important să spun că nu cred că dieta poate vindeca migrena, vreau să clarific acest lucru. Este o boală influențată în mare parte de genetică, iar oamenii tind să fie predispuși la apariția migrenelor, care sunt de obicei dureri de cap moderate până la severe. Ceea ce sper să încerc să înțeleg prin cercetările mele este modul în care dieta ar putea influența numărul de atacuri de migrenă pe care le poate avea cineva, astfel încât să poată trece zile sau săptămâni în care oamenii să nu aibă migrene. Așadar, întrebarea mea este: există o relație între ceea ce mâncăm și apariția atacurilor? Nu cred că dietele ar putea preveni vreodată apariția migrenei. Dar poate am putea reduce numărul de atacuri de migrene suferite de oameni. Dacă te uiți în urmă în istorie la scrierile despre nutriție, în special legate de cauza simptomelor gastrointestinale, greață și vărsături care apar la migrene, oamenii au fost curioși și au încercat să le asocieze cu dieta de mult timp. Dar știința modernă începe să ne arate că sunt câteva lucruri diferite care ar putea fi legate de nutriție și migrene, iar unul dintre ele are legătură cu inflamația. Procesul migrenei implică inflamație în creier. Astfel, este posibil ca o dietă antiinflamatorie să influențeze propagarea, declanșarea migrenei și numărul migrenelor avute. Și acesta este unul dintre lucrurile care mă interesează. Unele dintre cele mai bune cercetări efectuate în domeniu arată că o dietă bogată în uleiuri Omega 3, uleiurile sănătoase din pește, a reușit să reducă apariția migrenei la unele persoane cu dureri de cap zilnice. S-a demonstrat că un nivel ridicat de Omega 3 a redus migrenele, pentru că este asociat cu scăderea inflamației.
Urmăriți întreaga conversație habits cu Dr. Margaret Slavin:
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
O colega de munca a renuntat la a merge la supermarket si de ceva ani isi face cumparaturile exclusiv de la piatza (si de la niste tarani/fermieri) - de cand cu moda de a consuma paleo sau cum i-o zice. I-au disparut migrenele. De tot !. Neintlegand ce s-a intamplat a facut analize si se pare ca o sensibilitate la gluten dar si ceva teren alergic ce reactioneaza la anumite chimicale. Chiar daca produsele din piata nu sunt toate perfecte si oferta e deseori limitata la sezon si zona, cele ce vin in contact cu pamantul si soarele sunt superioare oricarui lant industrial si e cazul sa profitam de asta pentru ca romania are o gama larga de piete si producatori mici, e nevoie de efort si sa cautam putin.