Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ion și Gheorghe, doi ardeleni, despre Raportul Mario Draghi: „No! Nu așa am tăt spus și noi? Mintenaș să avem fabrici și uzine peste tot!”

Mario Draghi

Foto: Profimedia

Un comentariu la cald, înainte ca fiecare politician să spună că el s-a gândit primul la Raportul/ Planul Mario Draghi cu privire la viitorul competitivității europene și înainte ca fiecare analist și comentator să interpreteze Raportul/ Planul Mario Draghi în funcție de cum crede de cuviință, să scoată din raport / plan ce-l interesează și să declare ”de mult v-am spus eu astea!”

Nu știu dacă a citit cineva (în engleză) toate cele 900 de pagini, așa că să mai stăm, să ne mai gândim, să nu ne grăbim. Dar un lucru este clar: pentru prima dată după criza din 2010, când Statele Unite, China, India, Țările Arabe, Rusia (înjurați-mă) și alte țări au avut proiecte țintite de industrializare prin programe naționale care se concentrează pe domeniile absolut esențiale mâncare, chimie, energie și apărare, iată că Uniunea Europeană, în 2024, triumfalist, s-a gândit să facă la fel - coincidență sau nu, după declarația (citește ”revolta”) de la Anvers. Așadar, fabrici și uzine pe tot cuprinsul continentului, dar nu oricum, ci cu o tușă sofisticată de inovare, economie socială, competitivitate industrială și decarbonizare. Și alți termeni înțelepți pe care, pentru ca am luat 8 la bacalaureat, nu i-am înțeles în context.

Mai bine mai târziu decât niciodată un Raport/ Plan Mario Draghi cu privire la viitorul competitivității europene. Să nu uităm însă să le spunem despre el și americanilor, chinezilor, indienilor, arabilor, rușilor (înjurați-mă...) și altora, să-i rugăm s-o lase mai încet, să introducă munca de acasă, de la distanță și săptămâna de lucru de 4 zile și work-life balance-ul, să producă mai puțin și eventual mai scump ca să lase Europa să fie mai competitiva, să închidă sweatshop-urile din Asia, să dea poluarea la minimum și să renunțe la controlul lanțului de aprovizionare de combustibili, materii prime și materiale.

Cu un pic de efort, determinare, focus și, desigur, cu 800 de miliarde, Raportul Planul Mario Draghi poate fi implementat cu succes.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Privind spre noi, Romania, sa nu uitam ca toate aceste planuri sunt aplicabile repede tocmai in domeniul bugetar, unde noi deja excelam. Tot ceea ce apartine statului in economia nationala s-a dovedit a fi ineficient, prost, condus de nepriceputi numiti pe criterii politice sau de clan/familie.
    Sa vedem cum vor reusi sa sprijine cu acest plan mediul privat, acolo unde primeaza eficienta, costul, competenta.
    • Like 1
  • RazvanP check icon
    Cele 900 de pagini de maculatură (noroc că e PDF, nu omoară niște arbori nevinovați) nu spun nimic, doar platitudinile clasice "să fie bine ca să nu fie rău". Europa continuă să se mintă frumos că ar fi relevantă și că tâmpeniile sale verzi ar fi băgate i de seamă de cineva altfel decât ca subiect de bășcălie:"uite proștii de europeni cum își închid fabricile, lasă că le vindem noi tot!"
    Atât și nimic mai mult.
    • Like 4
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro
Ion și Gheorghe, doi ardeleni, despre Raportul Mario Draghi: „No! Nu așa am tăt spus și noi? Mintenaș să avem fabrici și uzine peste tot!”
Text: Dragoș Damian/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon
Dedeman susține inovația în tehnologie