Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Istericul, șarpele cu două capete, vedeta sau sociopatul, printre cei mai toxici colegi de birou. Proiect în Senat pentru combaterea bullying-ului și mobbing-ului la job

Firmele cu peste 50 de angajați, inclusiv instituțiile de stat, ar putea fi obligate să ia măsuri în cazul angajaților hărțuiți, agresați sau intimidați la locul de muncă.

În Senat a fost depus un proiect de lege privind combaterea „bullying-ului” sau „mobbing-ului” la locul de muncă. „Șarpele cu două capete”, „istericul”, „guru”, „criticul neobosit”, „sociopații” sunt câteva dintre principalele tipuri de agresori menționate în expunerea de motive.

Documentul definește bullying-ul drept acel „comportament de intimidare sau persecutare a uneia sau a mai multor persoane, caracterizat prin fapte de hărțuire verbală, de folosire a forței, amenințare, constrângere, abuzare, intimidare sau dominare agresivă, dacă acestea nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, având ca scop formarea, impunerea sau menținerea unei percepții privind superioritatea agresorului, pe de o parte și a inferiorității victimelor , pede altă parte, afectarea mintală , emoțională ori a imaginii și a reputației victimelor”. 

Faptele descrise mai sus sunt calificate ca fiind comportament bullying dacă au fost săvârșite cu intenție și în mod repetat. Mobbing-ul este definit ca săvârșirea acestor fapte de un grup de persoane.

„În societatea românească comportamentul agresiv la locul de muncă determină modificări în planul relațiilor sociale, iar statul român trebuie să reglementeze aceste lucruri care în alte țări deja au fost reglementate. Unul dintre principalele efecte ale fenomenului de bullying și mobbing este creșterea riscului de suicid”, a declarat pentru Republica.ro inițiatorul proiectului, senatorul PSD Ovidiu Donțu.

Ce trebuie să facă angajatorii

Proiectul prevede că angajatorii trebuie să desemneze o persoană, în subordinea lor directă, căreia să i se poată face cunoscute cazurile de bullying sau mobbing.

În plus, conducerea firmelor va trebui să modifice și să completeze regulamentele interne pentru a introduce bullyingul și mobbingul în categoria abaterilor disciplinare și să ia măsuri de prevenire, combatere, cercetare și sancționare a acestor comportamente.

Documentul prevede și măsuri disciplinare în firmele în care aceste prevederi nu sunt reglementate.

În cazul în care firma nu are psihologi ori sociologi cu experiență în acest domeniu, ele pot încheia contracte de prestări servici psihologice, mai prevede proiectul.

În expunerea de motive, inițiatorul legii spune că a fost inspirat de Anton Hout, fondatorul OvercomeBullying.org, care identifică opt tipuri de agresor la locul de muncă, și pe care le redăm mai jos, așa cum apar în expunerea de motive:

Istericul. Acesta este cel mai ușor de recunoscut tip de bully la locul de muncă. Țipă la toată lumea, este nemulțumit de ceilalți, deși, în afara crizelor de isterie, el nu face mai nimic. Scopul lui este de a-și umili colegii, spre propria-i satisfacție.

Șarpele cu două capete. Este cel care, în față, te asigură de prietenia și de loialitatea lui, critică șefii și te îndeamnă să faci la fel, trăgându-te de limbă. Imediat ce i-ai întors spatele, se va grăbi să dea bârfa mai departe și să-ți distrugă reputația. Următorul pas va fi să-și asume munca ta.

Criticul neobosit. Obiectivul principal: desființarea încrederii în sine a celorlalți, prin critici constante și nejustificate. Nu se va odihni până când nu va fi sigur că a ucis definitiv credibilitatea „țintei” sale. Acest tip de bully va merge atât de departe încât va falsifica documente sau va crea dovezi pentru a periclita imaginea altor colegi.

Gardianul. Este genul de personaj care se transformă într-un tiran imediat ce i se dau în grijă anumite obiective sau resurse logistice. El este stăpânul absolut al hârtiei de imprimantă, al paharelor din plastic pentru water-cooler, al fișelor de cafea, al ușii de la intrare dacă el e pus acolo să o păzească. Nimeni nu trece de el și nimeni nu are acces la resursele ce i se cuvin, dacă gardianul nu este într-o zi tocmai bună.

Vedeta. Caută să fie în centrul acțiunii în orice moment. Vedetele sunt regii și reginele dramelor, tot ceea ce li se întâmplă, indiferent cât de banal, are proporții apocaliptice și asta pentru a cerși simpatie din partea celorlalți. Aceste persoane au de asemenea dorință <<prietenească>> de a afla cât mai multe informații despre colegii lor, pentru a le folosi mai târziu împotriva acestora.

Indispensabilul. Da, se crede indispensabil companiei și așteaptă recunoaștere pentru absolut tot ceea ce face, chiar dacă activitatea respectivă intră oricum în fișa postului. Indispensabilii vor bate cu pumnul în masă ca lucrurile să se întâmple așa cum vor ei, chiar dacă există și alte soluții mai bune. Ei se opun automat ideilor altora și vor face tot posibilul pentru că acele idei să nu se implementeze.

Guru. În general, acești bullies sunt experți pe zona lor de nișă, însă pe cât sunt de pregătiți tehnic, pe atât de mult le lipsește inteligența emoțională. Se consideră superiori colegilor, drept urmare nu se gândesc în ce mod îi vor afecta pe ceilalți acțiunile lor, nu iau în considerare faptul că pot greși și nu-și asumă responsabilitatea pentru nimic. În plus, pentru că acești tirani se simt mai presus de ceilalți, consideră că regulile nu li se aplică și lor.

Sociopații. Inteligenți și carismatici, sociopații sunt cei mai periculoși colegi toxici. Motivul: le lipsește empatia și, în același timp, sunt experți în manipularea emoțiilor altora, în scopul de a obține ceea ce doresc. Sociopații ajung adesea în poziții de conducere în cadrul companiei, ceea ce amplifică riscul asupra colegilor", se arată în expunerea de motive a proiectului.

În SUA, la nivelul anului 2010, majoritatea statelor aveau deja adoptate prevederi legislative și/ sau politici pentru combaterea acestui fenomen, se mai arată în expunerea de motive a proiectului.

Oana Botolan Datki, SEE Managing Partner, Consulteam: „Așa cum compania oferă angajaților apă plată și toaletă curată, tot așa trebuie să le ofere dreptul la o viață demnă în cadrul companiei. Adică nu îl trimiți să se ușureze după gard, dar nici nu îl lași să își bată joc nimeni de el”

Oana Botolan Datki, SEE Managing Partner, Consulteam, a explicat pentru Republica.ro că în marile corporații din România există de mulți ani norme și proceduri interne pentru combaterea fenomenului de bullying și mobbing.

„În toate companiile multinaționale există un departament, la nivel de regiune, un număr de telefon și o adresă de email ale unei singure persoane căreia i se pot raporta astfel de situații”, spune Oana Botolan Datki.

Multinaționalele care nu sunt obligate la nivel de grup să aplice aceste proceduri, poate că după adoptarea acestei legislații vor fi obligate să le aplice, ceea ce este un lucru bun, continuă reprezentanta Consulteam.

„Departamentul care se ocupă nu e un coleg din România. Când raportezi că Maricica te-a tratat urât și a abuzat de încrederea ta, te umilește sau te pune în situatii neplăcute constant și fără justificare, nu vorbești cu o colegă de la HR sau de oriunde din România. Vorbești cu cineva de la nivel de grup care e total imparțial. Există o procedură de reacție, așa cum sunt și cele în caz de hărțuire sexuală. Fenomenul este tratat ca fiind la fel de grav. Se crează o comisie la nivel local, iar agresorul e chemat, i se spune că va fi ajutat să nu se mai comporte așa, pentru că ce face este inacceptabil în companie, pentru că valorile companiei sunt de respect reciproc. Persoana care a raportat fenomenul este superprotejată și nu pățeste nimic, din contră. Cel care a fost raportat ca s-a comportat urât nu va fi dat afară, ci intră într-un proces de reabilitare, este trimis la cursuri, la psiholog, este ținut sub supraveghere. Există o procedură foarte bine pusă la punct”, explică Oana Botolan Datki.

În opinia ei, aceste proceduri sunt gândite în multinaționale ca un element de confort și de respect pentru angajați, din aceeași gamă cu toate celelalte proceduri gândite pentru a le oferi angajaților o experiență umană și civilizată. 

„Așa cum compania oferă angajaților apă plată și toaletă curată, tot așa trebuie să le ofere dreptul la o viață demnă în cadrul companiei. Adică nu îl trimiți să se ușureze după gard, dar nici nu îl lași să își bată joc nimeni de el. E din aceeași categorie de igienă, cumva”, rezumă reprezentanta Consulteam.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    A. estimarea subiectului : a) tehnic : "aggressive bullying" = abuz de putere; b) in multe culturi "aggressive bullying" = pretul acceptat pentru obtinerea unei performante notabile; c) in studiile privind motivatia parasiri locului de munca, "aggressive bullying" apare in 1 din 5 cazuri - “fight or flight” ; B. evaluare generala ; 1. dupa sex : 60% dintre barbati inclina sa adopte un comportament de tip "aggressive bullying"; 57% dintre femei au sansa sa devina victimele unui comportament de tip "aggressive bullying"; 2. dupa rasa : inclinatia spre un comportament "aggressive bullying" : Hispanics (52.1%) / Blacks (46%) / Whites (33.5%) / Asian (30.6%); 3. conform statutului marital : persoanele divortate sau separate adopta mai rapid comportamentul "aggressive bullying", fata de persoanele casatorite sau vaduve, dar nu se manifesta la persoanele casatorite; 4. persoanel cu educatie peste medie sunt predispuse la comportamentul "aggressive bullying" mai mult ca cele sun acest nivel; 5. dupa varsta : persoanele tinere sunt predispuse la comportamentul "aggressive bullying" asupra persoanelor varstnice; 6. pe industrii : 16% dintre functionarii publici si numai 5% in medie sunt predispuse la comportamentul "aggressive bullying"; 7. dupa ocupatie, prezenta comportamentul "aggressive bullying" : 25% servicii si paza, 16% serviciile sociale si comunitare, 5% constructii, finante, business, 4% inginerie, matematici, arhitectura, it; 8. zona de manifestare a comportamentul "aggressive bullying" : poate apare spontan, dar este un cult dezvoltat si intretinut, nu poate fi exportata decat cu toata echipa, nu poate fi anihilat decat prin dizolvarea echipei. Workplace Bullying Institute (2007)
    • Like 0
    • @
      check icon
      obs. exista medii predispuse la comportament "aggressive bullying" : 1 institutiile de invatamant ("aggressive bullying" = pretul acceptat pentru obtinerea unei performante notabile), 2. institutiile de sanatate - 80% din personalul medical de nivel "asistent" considera ca sunt supusi unui comportament "aggressive bullying". article: Bullying and emotional intelligence § Workplace
      • Like 0
  • Casargoz check icon
    O lege pe care nu o inteleg. La locul de munca totul incepe cu sociopata de la HR.
    Care in spiritul culturii auditului, fara emotie angajeaza numai si numai cateva profile. Deci ne vom afla in fata unei piese de teatru absurd stil Eugen Ionescu:
    Si pentru a elimina discriminarea de gen a autoarei vom incepe piesa de teatru cu personajele feminine:
    Sociopata: Inteligentă și carismatică, sociopata de la HR angajează cei mai periculoși colegi toxici. Sociopata cunoaște legile dar cum nu exista, mari sancțiuni este dedicată managementului superior: discriminează pe criterii de vârstă și gen.
    Expertă în manipularea emoțiilor altora, în scopul de a obține ceea ce dorește, sociopații ajunge adesea în poziții de conducere a departamentului HR în cadrul companiei, ceea ce amplifică riscul asupra colegilor.Prima persoana pe care o va angaja sociopata este Isterica. Acesta este cel mai ușor de recunoscut tip de bully la locul de muncă. Țipă la toată lumea, este nemulțumită de ceilalți, deși, în afara crizelor de isterie, ea nu face mai nimic. Scopul ei este de a-și umili colegii, spre propria-i satisfacție. Sociopata are nevoie de Isterică pentru manipularea sentimentelor. Ca să scapi de emoțiile istericei apelezi sa sociopată. Aceasta are o latură ascunsă: e psihopată. Ca sa poată acționa în liniște psihiopata de la HR mai are un post în schemă: Criticul neobosit. Obiectivul principal: desființarea încrederii în sine a celorlalți, prin critici constante și nejustificate. În acest mod sociopata va aduna mulțumirile companiei. Un angajat cu încrederea distrusă este prost plătit. Psihopata numește asta motivație și beneficii. Criticul neobosit nu se va odihni până când nu va fi sigur că a ucis definitiv credibilitatea „țintei” sale. Acest tip de profil a fost ales cu grija de psihopata de la HR și va merge atât de departe încât va falsifica documente sau va crea dovezi pentru a periclita imaginea altor colegi.
    Pentru a promova talentele Sociopata își va constru o imagine de talentoasă:
    Va angaja un Guru. În general, acești guru vin din cercul de prieteni ai psihopatei, daca e nemaritata, ea traieste cu speranta că se va mărita cu unul, ei sunt experți pe zona lor de nișă, însă pe cât sunt de pregătiți tehnic, pe atât de mult le lipsește inteligența emoțională. Dar în general nișa lor este atat de restransa încat nu are nici o utilitate și tot ceea ce folosesc sunt "soft skills" Se consideră superiori colegilor, drept urmare nu se gândesc în ce mod îi vor afecta pe ceilalți acțiunile lor, nu iau în considerare faptul că pot greși și nu-și asumă responsabilitatea pentru nimic. În plus, pentru că acești tirani se simt mai presus de ceilalți, consideră că regulile nu li se aplică și lor. Acesti dobidoti tind sa-si dea cu parerea în zone in care nu au citit un rand. Sociopata le va acorda tot sprijinul.
    Sociopata angajează si Vedeta. de obicei aceasta fie este o prietena din copilărie fie cineva care are semnalmentele sindromului Electra. Vedeta este personajul de care sociopata are nevoie zilnic in birou. Lacrimi si sfinți. Caută să fie în centrul acțiunii în orice moment. Vedetele sunt regii și reginele dramelor, tot ceea ce li se întâmplă, indiferent cât de banal, are proporții apocaliptice și asta pentru a cerși simpatie din partea celorlalți. Aceste persoane au de asemenea dorință psihopata ( dobandita din desele întâlniri din biroul sociopatei, de a afla cât mai multe informații despre colegii lor, pentru a le folosi mai târziu împotriva acestora.

    Etc...
    Etc..
    HR-ul din România este o frauda :)

    • Like 0
    • @ Casargoz
      Drăguț, v-ați luat de angajatele de la resurse INumane... :) Păi astea sunt intermediarii dintre sclavi și stăpânii de sclavi, ce altceva așteptați de la ele?
      • Like 0
  • Claudiu check icon
    Inițiativa este laudabilă ca proiect de lege, problema este cu aplicarea. Într-o cultură de un nivel al relațiilor sociale atât de redus și toxic cum este cea mioritică marea problema este aplicarea legii. Se înțelege că aplicarea ar fi făcută de o persoană numită de conducerea companiei ... ? Păi acea persoana ar trebui să fie un suflet mult mai elevat ca toți ceilalti, un fel de "înger" coborât din cer vizavi de cultura socială bârfitoare și lașă locală, altfel nu are cum să medieze asemenea cazuri dacă el/ea însăși se pretează la aceleași obiceiuri. De unde îi iei pe acestia?? Vă anunț că din proprie experiență și în multinaționalele din România unde au asemenea regulamente în raft nu le bagă nimeni în seamă, bullyingul și mobbingul sunt la ele acasă, doar sunt români ... Românașii au o cultură a supraviețuirii bazată pe călcarea în picioare a aproapelui său, "fiecare pentru el!" așa l-au învățat în familie când era mic, și așa se comportă când ajung mari, este foarte simplu. Asta cu "ospitalitatea, dragostea și iubirea de aproape" sunt povești cu zâne pentru nea Pandele, dau bine la public, așa ar vrea ei să se creadă pe ei înșiși, dar faptele spun altceva. Uitați-vă la liderii politici ai acestui popor alde Ponta, Dragnea, Băsescu, Oprea etc și care ne reprezintă foarte bine și în acest aspect și o să-mi dați dreptate.
    Schimbați cultura socială a acestui popor, adică așa cam în 200-300 de ani, și apoi mai discutăm de acest aspect.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Adevărul este că un lider autentic este unul care îi inspiră pe cei cu care lucrează, nu-i terorizează. Am trecut şi eu prin asemenea fenomene şi nu e plăcut. Mă bucur că asemenea legi încep să prindă formă.
    • Like 0
  • E o initiativa excelenta, dar -din proprie experienta- va pot spune ca nu in marile firme private se intimpla asa ceva, ci in firmele/institutiile de stat. Mai ales cultura-muzeografie.
    Oricum, e greu de dovedit astfel de comportamente. Iar cei care se pling, vor fi priviti ca "turnatori", "scandalagii", "reclamagii", "procesomani" etc.
    Depinde si cum va arata legea.
    Urez succes legiuitorilor!
    • Like 0
  • Proiectul ăsta de lege este o nebunie cu două tăișuri: se referă exclusiv la interacțiunea emoțională de la un loc de muncă, încercând să cuantifice relațiile de muncă. Cum să cuantifici concret așa ceva, dacă nu ești parte a emoțiilor respective? Orice șef poate fi clasificat agresor, dacă așa îl percepe un angajat emotiv și incompetent... Și cum poți demonstra reaua intenție? Asta o știe doar „agresorul” și bunul Dumnezeu, nimeni altcineva... Sper să nu se mai scoată o lege proastă, că avem deja destule!
    • Like 2
    • @ Tom Dick N'Harry
      Rucs Rucs check icon
      stiu situatia unui roman care a trait intr-o tara vest-europeana. I s-a facut o plangere la sef, pentru mobbing, pentru ca la calculator i se intampla sa vorbeasca singur romaneste (exclamatii - ce chestie! naspa! sa vedem! etc, inclusiv fredonari de cantece pe romaneste). I s-a spus ca ca isi injura colegul pe romaneste... Desi avea cu acesta relatii bune, spre foarte bune! Proiectul e o prostie - pentru ca, la fel ca aletle, porneste de la o intentie buna, dar nu ia in calcul derapajele. Le vedem, le auzim (si nu putine) acolo unde asa ceva s-a implementat. Relatiile astea interumane, va mai ramane ceva de capul lor? Sau vom ajunge sa vorbim prin intermediari, vom cita legea articolul, alineatul, litera sub incidenta careia intra afirmatia interlocutorului nostru? Statul e acolo sa regleze marile derapaje, nu sa normeze (cu varga peste degete) niste lucruri care tin de intimitate si de micul farmec al reglarilor si acomodarile interumane.
      • Like 2
    • @ Rucs
      De acord! Se pare că Parlamentul nostru este interesat de o grămadă de tâmpenii, fără mare legătură cu principalele noastre probleme. Probabil că următoarea lege importantă privește dreptul câinilor fără stăpân să se împerecheze liber cât doresc, dreptul copiilor de a-și alege noi părinți, și dreptul bătrânilor de a se eutanasia cu sponsorizarea CNAS...
      • Like 0
    • @ Rucs
      check icon
      Corect!
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult