Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

La Banca Națională sunt remunerate performanțe-unicat

Către serviciul meu, de la Banca Națională, merg în fiecare dimineață pe jos. Și nu există zi în care să nu fiu oprit pe stradă de trecători, unii frământați de necazurile lor cu băncile, alții preocupați de mersul treburilor în finanțe, care vor să primească răspunsuri la întrebări grave despre banii lor, despre banii din bănci și despre banii țării. 

Ieri dimineață însă, spre surprinderea și amărăciunea mea, un trecător mi-a strigat, nu doar interogativ, ci reprobativ, cum este când încasezi 30.000 de euro în fiecare lună. Luase aminte, desigur, la ce se tot scrie și se spune în spațiul public, de vreo 30 de zile încoace, în legătură cu suma ce ar reprezenta câștigul salarial lunar al guvernatorului Băncii Naționale. Vocea lumii atât spune că ar încasa: 30.000 de euro lună de lună. Dublu față de cât primește în realitate.

Acum câteva zile, guvernatorul a ieșit în fața presei cu două informații. Mai întâi, a citit decizia Consiliului de Administrație al BNR de a fi date publicității câștigurile celor patru conducători executivi: guvernatorul, prim-viceguvernatorul și cei doi viceguvernatori. Cu precizarea că detaliile vor fi stabilite la sfârșitul acestei luni. Apoi, a citit fișa în care este înscris ceea ce reprezintă salariul standard al guvernatorului: echivalentul în lei al sumei de 9495 de euro. La care se adaugă echivalentul în lei al sumei de 4106 euro, ce exprimă indemnizația de președinte al Consiliului de Administrație al BNR. Total: 13.601 euro.

Imediat s-au făcut auzite voci care au cerut ca guvernatorul să-și publice întregul pachet salarial, nu doar salariul standard și indemnizația. O va face, firește, dar nu înainte de decizia CA al BNR de la sfârșitul lunii. Aici se impun însă câteva adnotări.

1) Pachetul salarial al guvernatorului BNR nu poate fi judecat decât exclusiv în comparație cu pachetele salariale din celelalte bănci centrale europene. Și cum diferențele sunt mari de la o bancă central la alta, nu există un model standard pentru Uniunea Europeană.

2) Nu toate băncile europene își publică salariile. Până acum, BNR a fost în rândul băncilor centrale din sistemul european care păstrează confidențialitatea câștigurilor. Acum va trece în rândul celor ce practică transparența.

3) Acele bănci centrale care publică salariile… nu publică însă și pachetele salariale, în care sunt cuprinse – cu diferențe de sume și de concepție de la o bancă la alta – multe sute de mii de euro anual. Căci sunt incluse indemnizații pentru locuință, indemnizații pentru asigurări de sănătate, bonusuri.

4) Activitatea de la BNR are o încărcătură mai mare, fiind mai complexă decât în multe dintre băncile centrale europene. Multe bănci centrale, de-a lungul anilor, s-au debarasat de numeroase atribuții, între care supravegherea, pe care le-au externalizat. Am notat supravegherea, pentru că s-a discutat și la noi problema externalizării acestei activități. Nu i s-a găsit însă un alt loc în România.

Dacă CA al BNR va decide să fie publicate și pachetele salariale – și, probabil, chiar așa va decide – veți vedea că pachetul guvernatorului BNR, care nu primește nici indemnizație pentru locuință, nici indemnizație pentru asigurări de sănătate, nici bonusuri de performanță – nu este de 30.000 pe lună, nici măcar de 20.000, ci undeva între 15.000 și 16.000 de euro pe lună. Sumă ce reprezintă întregul câștig anual împărțit la 12 luni.

La sfârșitul lunii, CA al BNR va lua și o decizie privind publicarea sau nepublicarea celorlalte salarii ale managementului din Banca Națională, de la directori până la șefi de servicii. Luni dimineață, într-o conferință de presă, guvernatorul BNR a afirmat că va vota împotriva publicării acestor salarii. Nu avea nici timp și nici loc, într-o conferință de presă a cărei temă era inflația și nu salarizarea în Banca Națională, să extindă motivația. A subliniat însă esențialul: publicarea salariilor întregului management ar pune în dificultate Banca Națională a României în concurența, la nivel european, între băncile centrale. 

Există însă și o altă perspectivă din care pot fi judecate lucrurile. Și anume: legea. Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, i s-a impus României să racordeze la bunele practici continentale legea băncii centrale și legea băncilor. Și nu oricând, ci cu mai mult de doi ani până în momentul aderării la Uniunea Europeană. Și nu oricum, ci la nivelul calitativ cel mai înalt. Iar condiția era imperativă: fără noi legi bancare România nu ar fi aderat la 1 ianuarie 2007!

Cât privește legea BNR din 2004, notez că a fost inclusă într-un pachet de acte normative de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea reformei și fundamentarea economiei de piață în România. Se constituia astfel cadrul juridic de reglementare a activității bancare în România la începutul acestui secol, punându-se bazele unui sistem, cel bancar, care să reprezinte nu doar un motor vital fără care economia nu putea înainta în Uniunea Europeană, ci și unul dintre stâlpii de rezistență pe care să se sprijine întreaga societate. În același timp, într-un moment de explozie a piețelor financiare pe toată suprafața planetei și de globalizare a economiei, prin noile legi se asigura consolidarea în România a unui sistem bancar compatibil cu noua dezvoltare a sistemului bancar internațional.

Alături de aceste imperative, de ordin general, au fost luate în considerație și aspecte specifice ale Băncii Naționale sau ale băncilor comerciale. Mai cu seamă că, în toată lumea, băncile centrale, ca instituții ale economiilor de piață avansate, dobândeau în acei ani clarificări și valențe noi, în perspectiva globalizării piețelor financiare. Sincronizarea cu noile tendințe și armonizarea legislativă reprezenta o necesitate organizatorică și instituțională pe care țara noastră nu o putea neglija. Și nu a fost neglijată. În acest sens, legea BNR din 2004 a fost fundamentată pe principiile generale de funcționare ale băncilor centrale, urmărindu-se adaptarea într-o cât mai mare măsură la standardele Uniunii Europene în această materie. 

Punctul nevralgic, la adoptarea legii, a fost bugetul Băncii Naţionale. Proiectul de lege captase forma cerută de Uniunea Europeană. Numai că un amendament referitor la finanțarea Băncii Naționale i-a frânt coloana independenţei. Amendamentul în cauză suna limpede: bugetul de venituri și cheltuieli al BNR să fie aprobat de către Parlament. Până la urmă, amendamentul a dispărut. Banca Naţională nu primea și nu urma să primească niciun leu de la bugetul statului, de la contribuabili deci. Iată de ce, începând cu Banca Centrală Europeană, consiliile de administraţie ale băncilor centrale aprobă bugetele. La BCE regula e fără echivoc: „Consiliul director, la propunerea Consiliului Executiv, adoptă bugetul anual”. Asta-i regula jocului. Controlul parlamentar face parte din joc. Dar controlul… și nu amestecul de ordin tehnic și financiar.

Și iată, Legea 312 din 2004, valabilă și astăzi, consfințește în art. 1, al. 1, că BNR “este banca centrală a României”. Așadar, “o instituție publică independentă”, cum prevede al. 2 al primului articol. Având două mari misiuni: 1) să asigure stabilitatea prețurilor; 2) să fie garant al stabilității financiare a țării. Și dacă, într-o dezbatere TV de luni seara, un cunoscut analist economic susținea, în intervenția sa telefonică, un fapt pe care și-l închipuia – și anume că legea nu i-ar cere Băncii Naționale să răspundă de stabilitatea financiară – ce-i pot răspunde? Doar atât: să mai citească de câteva ori legea. Va vedea atunci că, între cele cinci atribuții de bază ale BNR, cea de-a doua se referă exact la acest obiectiv. Citez: “Autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare”.

Legea consfințește unicitatea specificului Băncii Naționale: “bancă centrală a României” și nu bancă a statului; “o instituție publică independentă”, cu un buget pe care și-l stabilește singură, într-un echilibru optim între venituri, cheltuieli și vărsăminte către bugetul țării. Deci: vărsăminte și nu încasări.

Instituția e unică, totodată, și prin componența personalului. O parte, desigur, are unele trăsături comune cu personalul din ministere și din alte instituții românești. Cu diferența că intră în BNR în baza unor concursuri dure și, apoi, se integrează în profesionalismul acestei instituții. Altă parte însă – cea mai numeroasă – cuprinde specialiști cu specific unic și cu pregătire unică în România. Ei sunt comparabili numai și numai cu specialiștii din alte bănci centrale, de la Banca Franței, a Germaniei, a Poloniei sau din alte bănci centrale din Europa. Acest aspect, și altele, merită să fie analizate cu atenție. Notez câteva detalii.

1) Salariile de la Banca Națională nu sunt finanțate din bugetul țării. Ele sunt stabilite, potrivit legii, de CA al BNR și sunt finanțate din bugetul propriu al Băncii Naționale. Buget a cărui dimensionare este prerogativa exclusivă a CA al BNR. Din acest buget sunt plătite salariile și toate celelalte cheltuieli ale BNR. Salariile reprezentând doar 14 la sută din totalul cheltuielilor. Anul trecut, a crescut numărul de salariați și a scăzut fondul de salarii. Dovadă că aici nu se face risipă.

2) Salariații BNR fac profit, care este impozitat – tot într-un regim de unicitate – cu 80 la sută. Și nu fac doar profit, ci valorifică substanțial zestrea dată de stat. Banca Centrală și-a început activitatea în 1991, statul înzestrând-o cu un capital de pornire de 30 de milioane de lei. O sumă mai mică decât capitalul social cerut prin lege la înființarea unei bănci comerciale.

3) Niciodată, în anii fără profit, BNR nu a apelat la bugetul de stat pentru a-și acoperi pierderile. Și le-a acoperit din propriile rezerve. În schimb, din 2009 și până azi, a vărsat la bugetul țării, din profitul realizat, peste un miliard de euro. Anul trecut, dintr-un profit de 783,4 milioane de lei, a virat la buget 626,9 milioane de lei, reprezentând cota “specială” de impozit de 80 la sută. Iar o sumă de 93,8 milioane de lei a fost repartizată pentru majorarea rezervelor statutare. Profitul rămas urmând să fie repartizat în acest an.

4) Legea prevede că până la două procente din totalul profitului (N.B. 2% așadar) pot fi împărțite salariaților, sub formă de prime. Cifrele vehiculate în spațiul public, ca participații ale salariaților la profit, sunt închipuite. Pentru că ele exprimă un simplu calcul: 2 la sută din profitul realizat. Niciodată însă, când s-a aprobat repartizarea profitului, salariații nu au primit cote maxime. CA al BNR a mărit suma păstrată în rezerve, să fie acolo. Și cele 25 de procente din salariile angajaților, care au fost amputate în 2010 laolaltă cu bugetarii, tot în rezervele statutare au ajuns. Aceste sume se regăsesc în cele 2,3 miliarde de lei din contul pentru zile grele. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Florin A check icon
    Era normal sa fie plin de "suparati" ca sa nu spun frustrati aici.
    O singura fraza vreau sa spun: Daca nu ne place nici de d -nul Isarescu sau de BNR pe care l-a condus, care, atentie, au fost SINGURA persoana si respectiv institutie stabila in Romania de la revolutie incoace, care a facut enorm bine in vremurile astea tulburi, ce ne mai ramane? Sa o schimbam sau sa ii cerem salariu mic, sa iasa la pensie si sa se duca naibii tara asta.
    Pot suparatii de mai sus sa citeasca ce cred eu? Na, eu cred ca nici 30 sau 50 de mii euro pe luna neimpozabili nu ar fi prea mult! Asa!
    • Like 0
  • Domnu' Vasilescu, de curiozitate, ati citit acest articol, tot de pe republica ? Că de raportul dintre salariul guvernatorului si cel mediu din alte tări in comparatie cu acest raport in Romania nu am curajul să vă intreb, avand in vedere ca nu-s un specialist asa de mare ca cei care lucreaza in BNR.
    http://republica.ro/profitul-bnr-este-al-lor-creditele-raman-ale-noastre-zzeii-de-la-bnr-devin-pamanteni-cand-este-vorba-de
    • Like 0
    • @ Ionelu Chelu
      N-a aparut linkul, mai incerc o data http://republica.ro/profitul-bnr-este-al-lor-creditele-raman-ale-noastre-zzeii-de-la-bnr-devin-pamanteni-cand-este-vorba-de
      • Like 0
  • Am sesizat aici o expresie folosita cum ca BNR nu este o banca a "tarii" ci o "banca centrala a Romaniei ". In BNR ,Romania nu e si tara unde fac ce vor fara sa dea socoteala nimanui? Poate de la ei au luat model si alte intreprinderi ale statulu de a-si face salariile si bonusurile cat mai mari ,profituri "0" si taxele la stat rostogolite pana cand sunt iertati.Un exemplu: Compania de Drumuri......-Toate acestea cum isi justifica salariile si mai ales bonusurile ? Poate un exemplu sunt si Parlamentul si Guvernul .Tara merge in JOS si salariile lor in SUS.Cum isi justifica Ministerul Fondurilor Europene.exzistenta? Chiar isi iau salariile fara sa produca nimic ??
    • Like 1
  • check icon
    Eu am constatat că autorii de pe republica.ro nu intră în dialog cu cititorii. Totuși, îi rog respectuos pe redactori să îi înainteze d-lui Vasilescu întrebările mele, adică: 1. Veniturile lunare ale guvernatorului BNR în raport cu veniturile guvernatorilor B.N. din alte 3 țări foste comuniste, care vrea d-l Vasilescu (să zicem Polonia, Cehia și Bulgaria) și alte 2-3 țări nefoste comuniste, tot care vrea d-l Vasilescu; 2. Veniturile salariaților BNR în perioada 2010–2012 în raport cu anii precedenți; 3. de ce este d-l Isărescu guvernator de 27 de ani, în ce altă țară a U.E. guvernatorii băncilor sunt aleși pe viață? (Poate comenta modelul nord-coreean).
    • Like 1
  • Domnule Adrian Vasilescu, constat că sunteți un avorton ratat și nenorocit care crede în perdele de fum. Și ăia cum trăiesc cu 400 de lei ? Sau aproape fără ? Mai bine nu intram în Europa. Nu ne fura nimeni. Nu descopeream că avem diamante la Pungești. Și nu-ți mai citeam temenelele. Du-te la alții, bă și înclină-te. Apoi dă tot din casă. La sfârșit s-o dai și pe soție și copii. Slugă ce ești ! Chiar crezi că suntem proști bâtă ? Chiar crezi că Isărescu nu știe că va fi sacrificat ? Du-te și cumpără un lanț. Întrucât ai un singur neuron, leagă-l bine. Să nu plece la muncă în străinătate, Iudă ce ești !
    • Like 0
  • check icon
    „ ... nu este de 30.000 pe lună, nici măcar de 20.000, ci undeva între 15.000 și 16.000 de euro pe lună. Sumă ce reprezintă întregul câștig anual împărțit la 12 luni.” Mie, îmi este neclar ce spune domnul Vasilescu și, dacă limba română nu mă păcălește de data asta, înțeleg că vorbim despre un venit de aproximativ 15000€/12, adică ... 1250€ lunar? Nici atât de puțin nu pare a fi în regulă, drept care cred și sper că este o greșeală și nu o intoxicare! Sunt deja curios care este adevărul: indiferent de părerea mea despre BNR și conducătorii ei.
    Analiștii și experții care se perindă pe la televiziuni sunt atât de ocupați cu treaba asta, încât nu mai au timp să-și facă temele și să dea previziuni cât de cât corecte, drept care aștept clarificarea sumei de mai sus dintr-o sursă eventual autorizată!
    • Like 2
    • @
      Imi pare rau sa te contrazic dar l-am auzit pe Isarescu la televizor, recent cand a anuntat salariul de 13 500 de euro/luna, subliniez pe luna nu pe AN!
      • Like 2
    • @ Ticu Ursache
      check icon
      Mulțumesc, dar acea declarație îmi este bineînțeles cunoscută: problema mea era că domnul Vasilescu, altfel un personaj logic și simpatic, aruncă de data aceasta o perdea de fum, antrenând și mai mult nemulțumiții să tragă în direcția guvernatorului BNR. Însă, în direcția aceasta, a venitului, gloanțele sunt oarbe, pentru că în economia întregii probleme BNR venitul guvernatorului este inofensiv și nesemnificativ.
      Altele sunt problemele la care trebuie noi să cerem răspunsuri și nu aceste glumițe de prost gust a căror falsă importanță ne este inoculată!
      P.S. Mă bucur că mai există oameni care citesc, nu doar înjură.
      • Like 1
    • @
      Cred ca este corect exprimat "15000 pana la 16000 de euro reprezentand castigul anual impartit la 12 luni".Deci minim 180.000 pe an.
      • Like 0
  • Din 2013 - salariile in bancile centrale:
    http://www.politico.eu/article/central-bankers-salaries/
    • Like 0
    • @ Rica V Zice
      check icon
      Această analiză trebuia să ne-o facă d-l Vasilescu. Așa cum bănuiam, multe țări cu o situație economică mai bună ca a României nu permit guvernatorilor venituri excesiv de mari, vezi Croația, Ungaria, Polonia, Slovenia chiar Malta [!]. Nu știu cât de credibilă este sursa, la România apare M.I. cu (oficial) € 78.000 dar (estimat) cu o sumă ceva mai mare. Real însă se pare că era mult mai mult, conform propriilor declarații ale lui M.I. Veniturile reale declarate ale lui M.I. se apropie, mai degrabă, de veniturile guvernatorilor din țări foarte puternice economic, fiind duble față de media zonei țărilor „foste comuniste”. De notat că Bulgaria și Slovacia nu comunică datele.
      • Like 0
  • Simt ca explodez. Acesti indivizi care isi fa singuri salariile vorbesc de comparatia cu celelalte banci europene? Dar noi, cei care producem in tara asta, cand vom putea face comparatie? Hotii, mincinostii si iata aceasta categorie exclusiva a functinarilor din banca nationala isi permit sa-si faca singuri salariile. Patroni daca nu ne faceti salariile care vrem noi va inchidem afacerile!
    Cu cata nonsalanta defileaza aceste vedete numite guvernatori sume de 14 000 de euro in Romania fara ca sa puna la socoteala toate sporurile care pana la coada tot la 30 000 de euro ajung. Apropo ce faci cu atatia bani? Declansezi crize si mariri de taxe si impozite? Mai marlanutule stii tu cat a suferit si sufera poporul asta din cauza balbaielilor tale si deciziilor occidentului al carui slugoi esti?
    Esti capabili sa anunti in public in fata medicinor, profesorilor, adica a oamenilor carora permanent ai gasit solutii sa le tai veniturile, venitul matale?
    Sa nu ajungi precum Musolini, sfertecat de oameni. Auziti saracu ce modest si cu cata nesimtire anunta, jumatate din venitul lui! Asta e dictatorul dupa care s-au luat asazisii guvernanti si au daramat din temelii tara asta.
    Avem in continuare, dupa 90 dictatura. Dictatura bancii nationale si a celui care intr-o tara ramasa intr-o criza permanenta mai declanseaza cate o criza....
    • Like 1
    • @ Ticu Ursache
      check icon
      Chiar având dreptate, limbajul te descalifică și nu ajută la răspândirea ideilor care te frământă: prea puțini vor citi cap coadă o pagină de înjurături!
      Așa cred Eu ...
      • Like 2
    • @
      Iarta-ma ca iti rapesc din timp dar poti sa-mi extragi din text partea cu asa zisele injuraturi. Eu sunt un anonim, un individ care are o parere deci in ceea ce priveste desalificatul nu vad din ce. Insa remarc ca tu incerci sa-mi minimalizezi parerea. Ma faci sa cred ca ai interes poate pentru ca esti din interior.
      • Like 0
    • @
      Și pe tine te descalifica să nu știi să faci împărțirea...Păcat...
      • Like 0
  • check icon
    Tot nu am aflat așa, comparativ, de curiozitate, ce venituri are guvernatorul BNR în raport cu alți guvernatori, 2-3-4 exemple nesecrete. Am mai aflat că BNR este singura instituție curată și perfectă într-o țară murdară și coruptă. Și am mai dedus că fostul și actualul guvernator are pact cu eternitatea, fiind perfect, fi-va același de-a pururi. Amin.
    • Like 3
  • Sunt pentru salarii foarte mari de la BNR (si la Finante si in Sanatate, oriunde exista resposabilitati mari)... Numai ca echipa de acolo, de la BNR, in frunte cu Guvernatorul au comis in ultimii ani erori majore. Domnul Isarescu spunea prin 2007/ 2008 ca nu va ajunge nici o criza in Romania. Au facut estimari gresite mai mereu, dupa ureche.... au lasat bancile sa isi bata joc de clienti cu credite in franci si yeni...(ma rog, yeni mai subtire ca nu au mai apucat - a lovit criza care nu urma sa vina). Au iesit in media cu minciuni si exagerari depre legea darii in plata.... Cred ca este momentul ca echipa asta sa mai plece si acasa.
    In rest articolul asta este scris greoi - in stilul BNR - vorbim/ scriem mult ca sa nu spunem nimic. Meandrele concretului. Silogia faptelor.
    • Like 0


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult