Sari la continut
Republica
All habits

La o masă între prieteni, toți se uită în telefon… Anca Veluda, Orange, despre regulile politeții digitale: „Dacă nu ești moderat, ajungi să jignești oamenii”

Masa telefoane

Foto Antonio Guillen Fernández / Panthermedia / Profimedia

Folosirea cu măsură a smartphone-urilor și a altor device-uri, importanța educației în domeniul utilizării tehnologiei, mai ales în rândul copiilor, minimalismul digital au fost câteva dintre subiectele discutate recent de invitații evenimentului habits by Republica.

Anca Veluda, Head of digital Orange România, consideră că este nevoie de păstrarea unei limite în utilizarea telefoanelor inteligente, dincolo de care efectul ar putea fi unul nociv.

„Eu sunt pro telefon, sunt pro educație în a folosi telefonul și digitalul. Copiii, nativi digitali, e foarte important să îi educăm să îl folosească cât trebuie, cum trebuie și în scopuri educaționale. Copilul meu a învățat engleza de pe YouTube, pe de altă parte se uită și la alte lucruri din care nu învață nimic. (Folosirea smartphone-urilor de către copii) este un lucru bun, dar dus la extrem devine ceva nociv”, este de părere Anca Veluda.

Fenomenul „moartea proximității”

Moderația este cuvântul de ordine și când vine vorba de situația în care două persoane se întâlnesc să stea de vorbă, și din când în când își folosesc telefoanele pentru a răspunde la mesaje primite, sau sunt nevoite să răspundă la unele apeluri. Există niște norme de politețe în online/ offline? a vrut să știe Alexandra Gătej, fondator al comunității Societatea Omului Sănătos, moderatoarea evenimentului, alături de Oana Igrișan.

„Atât timp cât ești moderat, consider că e ok, în zilele noastre. Eu de exemplu acum mi-am lăsat telefonul și sunt anxioasă pentru că nu pot să văd dacă m-a sunat cineva. Am o prietenă căreia i-am spus: nu se poate vorbi cu tine, închide-ți telefonul. Dacă nu ești moderat, într-adevăr ajungi să jignești oamenii. Însă cred că asta ține de educația fiecăruia. Nu are cine să te învețe limitele bunului simț. Limitele ni le punem noi”, observă Anca Veluda.

Iar până la apariția fenomenului denumit „moartea proximității”, în care nu mai suntem atenți la ceea ce este în jur, atunci când petrecem prea mult timp pe telefon, nu mai este decât un pas. La o cafea, pe terasă, s-ar putea să nu vorbim nimic cu persoana care ne însoțește, să ne uităm doar la telefon - a devenit asta normă?, a fost întrebat antropologul Răzvan Dumitru, pasionat de antropologia tehnologiei.

„Ce face telefonul mobil este să extindă această proximitate către locuri și oameni care nu sunt prezenți, moartea proximității poate fi văzută și ca o extindere a proximității în același timp”, vede el.

Însă modul în care folosim telefoanele inteligente este diferit, în funcție de categoriile din care facem parte. O mulțime de persoane mai în vârstă nu au fost obișnuite să folosească dispozitive digitale, ba chiar unora li se par foarte intimidante. Statistic, aceștia sunt mai mulți decât tinerii. Pot ei să îi ajungă pe cei din urmă? 

„La YOXO, care e un produs creat pentru tineri, media de vârstă pe care o avem nu este 25, cum am fi crezut, este 38 de ani, destul de mult. Am cunoscut foarte mulți oameni în vârstă de peste 50 de ani care folosesc serviciul. În anii următori se va micșora foarte mult acest gap”, crede Anca Veluda.

„Dacă ne gândim că în Europa populația îmbătrânește și procentul populației în vârstă este în creștere, iar tehnologia avansează în continuare, probabil vom avea mereu un gap între oameni și tehnologie, între proporția oamenilor ce adoptă tehnologia și tehnologia de ultim moment”, adaugă Răzvan Dumitru.

Studii arată că în Europa și în America de Sud există un decalaj mare între generațiile tinere și generațiile în vârstă, din punct de vedere al adoptării tehnologiei. Persoanele în vârstă se percep, potrivit cercetărilor, ca fiind inabile din punct de vedere tehnologic. „În Asia, mai ales în China, unde tehnologia a devenit cumva politică de stat, pentru vârstnici se pare că e invers. Vârstnicii sunt mai early adopters decât generațiile tinere și văd ca pe o datorie patriotică participarea la adoptarea tehnologiei, pentru a ajuta țara să progreseze”, spune antropologul.

Citiți și:

Minimalismul digital

Conceptul de „minimalism digital”, care presupune simplificarea vieții digitale, cu scopul îmbunătățirii aspectelor din viața personală, a fost o altă temă în discuțiile din seara habits by Republica.

„Pot să spun ce înseamnă pentru mine minimalism digital. Eu mi-am dezactivat toate aplicațiile de sport pe care mi le-am descărcat să le folosesc și nu le-am folosit niciodată. Toate notificările pe care le primeam de la toate site-urile și aplicațiile eu personal mi le-am dezactivat, pentru că stăteam non-stop și mă uitam la telefon”, mărturisește ea.

„Telefonul este instrumentul care e prelungirea mâinii mele”

O mărturisire a făcut și unul dintre participanți. „Suntem aici ca într-un grup de terapie. Sunt dependent de telefon. E o dependență pe care am descoperit-o acum 7-8 ani...” 

În timp ce era la o bursă de trei luni în SUA, în urmă cu 7-8 ani, el spune că a avut ghinionul să i se strice telefonul, simțind apoi că a „intrat într-un sevraj”.

„Telefonul este instrumentul care e prelungirea mâinii mele. Cu telefonul asta muncesc, mă conectez cu prietenii cu familia, mă informez, mă distrez. Culmea, același lucru îl face și fiul meu de 10 ani. Înainte de întâlnirea asta am stat față în față și l-am întrebat: ce faci tu pe telefon? Și facem aceleași lucruri. Chiar dacă el e nativ digital, iar eu sunt colonist. El învață mai mult, eu învăț ceva mai puțin, dar amândoi învățăm de pe telefon. Amândoi ne distrăm utilizând telefonul. Ne conectăm cu prietenii. Așa cum părinții noștri foloseau telecomanda, așa folosim noi telefonul, e o extensie a mâinii noastre. Lucrul ăsta e evoluat atât de tare în ultimii 10 ani, încât în momentul ăsta nu mă văd renunțând la acest instrument care a devenit o parte a mâinii mele. Lucrurile probabil se vor duce la un alt nivel al tehnolgiei”, a crede acesta.

Nu va dura foarte mult până când telefonul va fuziona cu mâna...

În cât timp acest telefon va fuziona cu mâna utilizatorului, instrumentul acesta nu va mai exista fizic, pentru că vom putea apela cunoscuții din agendă doar folosind palma, s-au întrebat participanții. 

„Nu cred că va mai dura foarte mult. Poate încă o dată pe atât. Poate chiar mai puțin... ”, crede Anca Veluda, Head of digital Orange România.

De la ce nivel încolo, ar trebui să ne îngrijoreze această dependență față de telefonul inteligent? Cu cât tehnologia e folosită de mai mulți oameni și pătrunde în cât mai multe domenii ale vieții, „a opta în afara ei, de fapt, te marginalizează social”, vede antropologul Răzvan Dumitru.

„Oricâte telefoane cu taste ne-am cumpăra, oricâte cure de detoxifiere digitală vom plăti, inevitabil ne ducem acolo, totul e să utilizăm sănătos tehnologia. Telefonul nostru suntem noi”, a fost concluzia unuia dintre participanți.

Pe de altă parte, invitații au remarcat că rolul furnizorilor de tehnologie este să ofere timp consumatorilor, urmând ca aceștia să-l folosească cum consideră. 

În comunicarea digitală cred că sunt mai mulți stakeholderi care stau la masă. E producătorul device-ului, e producătorul rețelei, cel care susține rețeaua și comunicarea - cum sunt Orange, YOXO - sunt cei care produc aplicații - și mai e consumatorul final. Fiecare are rolul său. Însă companiile de telefonie mobilă au roluri suplimentare, pentru că ei aduc viteză mai bună și în final, efectul este că scurtează timpul petrecut cu device-ul în mână. Iar acest timp câștigat este folosit de utilizator așa cum crede că este mai bine și în avantajul său, a fost una dintre concluziile participanților la eveniment.

Campania „Împreună facem digitalul mai ECO”, prezintă o serie de inițiative menite să crească gradul de conștientizare și de educare în ceea ce privește acțiunile din mediul digital, dar și să furnizeze soluții concrete pentru a reduce amprenta digitală de carbon.

Începând de la jumătatea lunii iunie, platforma habits.republica.ro a pus la dispoziția cititorilor un buton care le permite să consume articolele preferate cu ecranul pe modul întunecat. Implementarea acestei funcționalități este o etapă din proiectul editorial realizat împreună cu partenerii de la YOXO.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult