Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Marea Britanie, Olanda, Italia sau SUA? Ce opțiuni au tinerii români care vor să facă o facultate în străinătate, în contextul COVID și al măririi taxelor de studii în Regatul Unit

Universitatea Cambridge

Foto: Stefan Rousseau/ PA Images/ Profimedia

La fel ca toate celelalte sectoare de activitate, mediile universitare au fost afectate mai mult sau mai puțin de consecințele economice și sociale ale pandemiei COVID-19. Mă numesc Ținu Bosinceanu, am absolvit matematica la Harvard în 2014 și în 2017 am fondat firma de consultanță educațională Upgrade Academy. Alături de mai mulți colegi care au terminat Yale, Oxford sau Cambridge, mentorez elevi români în procesul descoperire și dezvoltare a unei pasiuni și apoi de aplicare la facultățile de top din UK, SUA și Olanda, pentru că am încredere în potențialul noilor generații și cred că merită să ajungă oriunde își propun. Va voi povesti în acest articol atât despre situația elevilor care au dat bacul luna aceasta, cât și despre perspectivele de viitor ale următoarelor generații, și despre cum adaptabilitatea firmelor de consultanță educațională este vitală în acest moment. 

Pentru proaspeții absolvenți ai ciclului liceal lucrurile nu sunt complicate. Procesul de admitere în UK, Olanda și SUA s-a încheiat în februarie-martie, însemnând că elevii și-au primit deja ofertele de la facultăți înainte că pandemia să izbucnească. 

Astfel, atât șansele lor de admitere cât și opțiunile universitare nu au fost în niciun fel impactate de situație. Lucrurile s-au desfășurat similar anilor trecuți, unde majoritatea elevilor români a aplicat în Statele Unite, UK, Olanda sau în Italia, la Universitatea Bocconi. În schimb, primul lor an de facultate va fi cel mai probabil considerabil diferit, deoarece cursurile de peste 25 de persoane vor fi predate online la o multitudine de facultăți, în timp ce seminariile de sub 25 de persoane vor fi ținute în persoană, însă cu măsurile de siguranță implementate (minim 1,5 m între studenți). Mai multe informații pe subiectul desfășurării cursurilor de semestrul următor vor apărea în curând, însă până acum numeroase facultăți prestigioase precum Cambridge, Oxford, University of Amsterdam, University of Pennsylvania au anunțat deja această abordare precaută.

Când vine vorba, însă, despre viitorul generațiilor ai mici, situația stă semnificativ diferit. Săptămâna aceasta guvernul britanic a confirmat că studenții din UE nu vor mai putea lua împrumut de student de la băncile engleze pentru taxa anuală de școlarizare. Având în vedere că aceasta era în jur de 9000£ anual, pentru o majoritate covârșitoare a studenților europeni, și mai ales români, acest împrumut reprezenta unică modalitate prin care reușeau să-și acopere costurile. Mai mult decât atât, guvernul a anunțat de asemenea o creștere a taxelor de școlarizare pentru studenții europeni începând cu anul 2021. Acest fapt este problematic pentru elevii români interesați să aplice în UK în viitor, deoarece nemaiputând să facă împrumutul și fiind totodată nevoiți să plătească o taxa și mai mare, mulți dintre ei vor trebui să se reorienteze spre alte țări, precum Olanda, Germania, SUA, Italia, Țările Nordice etc. 

Sunt, totuși, trei lucruri de menționat aici. Întâi, această măsură nu afectează studenții români care și-au început deja studiile superioare sau urmează s-o facă în toamna această - pe toți cei trei ani, taxa lor va rămâne la 9000£ și se vor putea folosi de împrumutul de student. În al doilea rând , universitățile britanice nu au emis încă declarații oficiale în legătură cu modul în care se vor poziționa față de noile măsuri ale guvernului. Există posibilitatea că acestea să implementeze modelul american de “financial aid based on proven need”. Asta ar însemna practic ca facultatea să ofere ajutor financiar în funcție de situația materială a fiecărui elev în parte , care se evaluează pe baza adeverintelor de venit ale părinților , în România acestea putând fi obținute de la ANAF. 

Astfel, de la caz la caz, facultatea poate să nu acopere nicio parte a taxei pentru studenții care- și permit s-o plătească integral sau poate s-o acopere în întregime , pentru cei cu venituri mici. Chiar în timp ce scriu articolul, colegiul Trinity de la Cambridge a anunțat un sistem de 5 burse complete de studiu pentru studenții din UE acordate după merit academic și nevoi financiare. Sunt încrezător că astfel burse sau oportunități pentru finanțarea studiilor vor continuă să apară . În al treilea rând , aceste măsuri nu afectează decât Anglia, Scoția rămânând în continuare o opțiune extraordinară datorită taxelor foarte mici și a educației de foarte bună calitate , cu facultăți prestigioase precum Edinburgh, Glasgow și St . Andrews. Astfel, în acest moment, cel mai bun lucru ar fi de așteptat răspunsul universităților britanice pentru a vedea dacă Anglia va rămâne sau nu o opțiune viabilă pentru studenții români.

Totuși, având în vedere că acest sistem de suport financiar este doar la nivel de ipoteză favorabilă momentan și există șanse să nu fie adoptat, e important să analizăm și celelalte opțiuni pe care viitorii studenți români le au. În primul rând, Olanda rămâne o varianta academică foarte bună, întrucât are numeroase facultăți renumite (University of Amsterdam, Groningen, Utrecht, Delft, Erasmus etc.), iar taxa de școlarizare a primului an este de 1000 de euro, iar a următorilor doi, 2000 de euro. Procesul de aplicare este relativ simplu, întrucât necesită o scrisoare de intenție și una de recomandare, iar mediile cerute în bac sunt accesibile multora, de obicei pe la 7-8. Astfel, datorită învățământului de calitate și costurilor reduse, studenții români care vor să învețe în afară s-ar putea bucură din plin în continuare de Olanda. În al doilea rând, Universitatea Bocconi din Italia reprezintă de asemenea o opțiune foarte bună, fiind celebră pe domenii precum economie, finanțe, științe politice, management și business. 

Taxa de școlarizare anuală este în jur de 10,000 de euro în funcție de venitul familiei, iar procesul de aplicare necesită scrisoare de intenție, CV și examenul SAT. Apoi, pentru cei cărora nu le este teamă să se aventureze în afară Europei, SUA devine o oportunitate incredibilă, din multiple puncte de vedere. Întâi, competiția pentru facultățile de top scade drastic datorită COVID-ului căci mulți studenți internaționali vor renunta la a mai aplica în străînătate. Asta înseamnă că șansele elevilor români la universități precum cele din Ivy League (Harvard, Princeton, Yale etc.) cresc considerabil, iar în calitate de consultanță educațională ai cărei elevi admiși la școlile Ivy League reprezintă 67% din toți românii admiși în ultimii 2 ani, această veste ne oferă multă speranța în a ne continuă demersurile de pregătire ale celor înzestrați cu un potențial incredibil. Totodată, universitățile americane au un sistem financiar precum cel descris anterior în scenariul favorabil cu Anglia, căci multe dintre ele oferă ajutor financiar proporțional cu posibilitățile materiale ale studentului. Într-adevăr, procesul de aplicare este destul de diferit și ceva mai lung. 

Sunt necesare examenele de SAT (bacul American), examenul de limba (TOEFL - care apropo, se poate folosi și la aplicarea în Europa) și multiple eseuri personale a căror temă diferă de la facultate la facultate. Însă, dacă te apuci de treaba din clasa a 11-a, procesul poate fi gestionat, mai ales în contextul în care, așa cum spusesem mai sus, posibilitatea admiterii este cu atât mai mare. Ce este esențial de reținut din acest articol este că oportunitățile academice din străinătate rămân numeroase și viabile, atât în contextul pandemiei actuale, cât și în contextul viitoarei retrageri a Marii Britanie din UE. Noi, la Upgrade Academy, vom continua să pregătim și să susținem elevii în exact aceeași măsură în care o făceam înainte, pentru că avem încredere în potențialul lor și credem că uneori, pentru a ți-l atinge, trebuie să te rupi de zona de confort de acasă.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am citit toate raspunsurile la comentariul meu.Sunt interesante,cam exagerate, dar în felul acesta Romania nu va avea NICIODATA universități de top.
    • Like 0
  • Răspuns pt. dl. Grozav. Tinerii români nu mai vor să studieze în România din mai multe motive:
    1. Există o modă a studiului în străinătate, arât printre părinți cât și printre copii
    2. O diplomă la o universitate de top deschide multe uși.
    3. O bună parte a universităților de la noi sunt slabe. Nu neapărat din cauza profesorilor (deși nu prea știu ce poți învăța de la unul ca Tudorel Toader) ci din cauza studenților care vin de la liceu cu cunoștințe și mentalități cam la nivelul clasei a șaptea sau a opta. Școala catastrofală, sistemul de meditații care livrează elevi care nu pot să gândească independent, sistemul de admitere mai mult decât lax aduc pe băncile facultăților studenți cu care profesorii nu prea au ce face. În aceste condiții este normal ca cei care au potențial să nu dorească să bată pasul pe loc aici.
    • Like 2
  • Nu am citit tot articolul că m-am enervat,dar întreb de ce sa nu studieze tinerii romani in Romania? Le e rușine? Parafrazez o veche zicala,,fie școala cat de rea,tot mai bine-ntara ta".
    • Like 0
    • @ Stefan Grozav
      Valentin check icon
      Tinerii vor să studieze în străinătate pentru că acolo există mai multe opţiuni să plece din ţară.
      • Like 0
    • @ Stefan Grozav
      Parerist check icon
      Pentru ca din păcate nu avem nicio universitate în top 100 in lume?
      • Like 3
    • @ Stefan Grozav
      Delia MC Delia MC check icon
      Pentru că vor să fie cât mai buni, competitivi, o astfel de diplomă deschide multe uși. Chiar dacă întorși în țară (unii vor asta) diploma lor bate oricare din cele autohtone (asta e) fără sa mai vorbesc de cele obținute de la diverse facultăți dubioase.
      Pentru că le plac provocările.
      Nu-i vorba de lipsă de patriotism, unii chiar vor și pot.
      • Like 1
    • @ Stefan Grozav
      Pentru ca facultatile din afara sunt mai bune si sansele de frauda/spagi/etc. sunt mult mai mici. Pentru ca o diploma de la o universitate buna din vest ajuta mai mult la CV decat una din Romania, mai ales daca nu vrei sa muncesti in Romania.
      • Like 3
    • @ Stefan Grozav
      GabiC check icon
      Dap. le e rusine! lasand la o parte ce au scris cei de mai de jos, completez:
      Fata mea in 2 ani pleaca la studii. De ce? Pai- pentru ca nivelul de performanta pe care si-l doreste e mult superir celul de predare din tara. (E va face muzica, compozitie, dramaturgie, e.t.c).
      Pentru ca profesorii care predau aici- in marea lor majoritate, nu-s decat niste nulitati, ajunsi ”universitari” prin pile si apartenenta la un anume partid?
      Pentru ca Sistemul de invatamant este atat de ințepenit in ”meandrele concretului” incat ce s-a predat in anii 70 se preda la universitatile noastre? Si ca- in urma sistemului de studiu, nu poate face, mai apoi- față, concurentei reale de pe piață?
      Pentru ca, in loc sa dezvolte elevii/studentii, profesorii le pun piedici? ( pot scrie 10 pagini de a4/tnr/12 doar exemple traite de fata mea.
      Mai vrei?
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult