Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ne îndreptăm spre o Uniune Europeană cu vreo 32-35 de ţări, dar cu două viteze

Tânără cu steagul UE

Foto - Weyo/ Alamy/ Profimedia

Crizele din ultimii trei ani conduc la situații și provocări noi, prilejuite în special de punerea sub semnul întrebării a unor clauze de cooperare economică la nivel internațional. În noul context, de ˝Europă pragmatică˝, există noi oportunități greu de anticipat în trecut, care necesită acțiuni rapide, mai ales la nivelul statelor membre UE.

În februarie 2018, Jean-Claude Juncker şi Emmanuel Macron dădeau semnale clare cã se dorește o adâncire şi o extindere simultanã a zonei euro. Guvernul german prezenta în același timp prioritatea de consolidare a zonei euro.

Tratatul de la Aachen a fost semnat de cãtre Franţa şi Germania în ianuarie 2019. A fost un semnal puternic, dacã privim istoria ultimilor 70 de ani. Existã acum posibilitatea de a avea un scenariu în care Franţa şi Germania vor avansa ideea unui buget comun (doar al celor douã ţãri), predecesor al aşteptatului apoi buget euro la nivelul Eurozonei. Iar pe culoarul federalist european ne putem aştepta la revigorarea Uniunii Benelux. Sã nu uitãm cã mulţi olandezi şi belgieni susţin cã ceea ce au semnat ei în 1944 a fost de fapt punctul de plecare al Uniunii Europene actuale.

Pe 24 aprilie 2020, Preşedintele Macron preciza cã avem nevoie de un plan de salvare european echivalent cu 5-10 procente din PIB-ul cumulat la nivelul UE. Prin această procedurã au apărut treptat PNNR-urile, atât de discutate și în România. Atunci, de ce sã nu fim curajoşi mai departe şi sã mergem pânã la capãt cu integrarea europeanã? De ce să nu cerem un plan permanent de 100% din PIB, adică un buget la nivelul Uniunii Europene?

Întrebat pe 16 iunie 2020 dacă UE nu are nevoie de un al treilea proiect major, în urmă succesului pieţei interne şi a monedei unice, comisarul european Thierry Breton a spus că actuala Comisie consideră că noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric. Ne întrebăm desigur, ce poate să fie acest nou proiect dacã nu un buget euro?

Din punct de vedere geo-politic o Uniune Europeanã care încorporeazã Balcanii şi ţãri precum Ucraina sau Moldova e mai puternicã decât actuala formã, mai ales dupã Brexit. Existã o oportunitate istoricã de a reuni continentul european sub umbrela Uniunii Europene. Dacã nu, aceste ţãri vor intra în sfere de influenţã diferite, precum Rusia sau China. Ne îndreptãm deci spre o Uniune Europeanã cu vreo 32-35 de ţãri, dar cu douã viteze. Iar nucleul dur european va conţine aproximativ 20-22 ţãri cu buget comun Euro. În fond aceasta se doreşte cu construcţia europeanã, dezvoltare economicã.

Dacă ne referim la România, este adevărat că aderarea la moneda comună este complexă şi greu de obţinut. Dar intrarea în Uniunea Europeană a fost mult mai complicată şi obţinută în condiţii diferite mult mai dificile ca acum.

Ca ţară membră a Uniunii Europene, România poate să îşi joace rolul mult mai pronunţat, dar trebuie o abordare strategicã pe dosarele de actualitate. Avem o fereastrã de oportunitate istoricã, la fel cum a fost aderarea la UE în 2007. Acum însă avem un avantaj extraordionar, negociem (pasiv) transformarea UE din interiorul UE. Este nevoie imediată de un consens naţional real şi viziune politicã pentru un proiect fundamental de aderare a României la zona euro.

Articol publicat în cotidianul Fãclia şi republicat pe blogul Casei Europei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • România pierde anual miliarde de euro din prostie si coruptie, România nu aplica legi importante cum ar fi cele de mediu, cine e de vina?
    Firește, UE ca orice alta structură are hibele ei, are greșelile ei, dar depinde de noi să facem pașii înainte. Iar noi nu facem nimic.

    Spania s a dezvoltat cu banii de la UE, spre exemplu. Si Spania a trecut printr-o dictatura recenta si totusi unde e voința si spirit si dorinta, se intampla lucruri bune.

    Lamentarea permanenta nu ne ajută cu nimic.
    Cu banii de la Uniune puteam face lucruri extraordinare. Cine e de vina?
    Legile justiției, felul în care funcționează poliția si toate celelalte organisme românești lasa foarte mult de dorit.
    Cand sunt critica cu România o fac pentru ca imi e ciuda ca nu reușim să ne ridicăm din această stare. Am pierdut 33 de ani, vom mai pierde încă 33?

    Si intinderea asta, ca o peltea, a Uniunii nu cred ca ajuta cu ceva. Sa intre toata lumea la gramada nu e o solutie. Si daca e vorba de Ucraina spre exemplu, nu o putem pune in momentul de fata egala nici cu Romania, dar cu Danemarca, spre exemplu? Fondurile necesare reconstructiei vor fi uriase si necesare pe termen lung.
    Cetatenii danezi, cei germani, cei olandezi vor trebui sa fie de acord ca parte din banii lor vor merge acolo. Francezii deja nu mai suporta sa dea bani pentru a sustine financiar toti imigrantii. Daca e sa le mai bagi pe gat ceva (de altfel foarte nobil, sa ajuti pe cei in nevoie cum e acum Ucraina) trebuie sa o faci fara presiunea obligativitatii cu orice pret, de genul: Ucraina e membru UE si trebuie sa facem asta.

    Si din contributia Romaniei la UE vor merge o parte din bani in Ucraina, mai mica, dupa posibilitati, si de aici, iata, se naste deja o diferenta care ne arata clar ca nu suntem egali.

    „Bugetul UE este finanțat din următoarele surse:
    o proporție din venitul național brut (VNB) al fiecărei țări, în funcție de nivelul de prosperitate al acesteia”. - https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/budget/revenue_ro

    Simplu. Romania ce face intre timp?

    „România irosește un an din programul european PNRR. Banii pierduți în 2023 ar putea plăti 12 poduri peste Dunăre
    România este, de ani de zile, unul dintre statele care primesc mai mulți bani din bugetul comun al Uniunii Europene decât contribuie la pușculița comunitară.
    În plus, de trei ani, România se află în procedură de deficit bugetar excesiv, adică deficitul este de peste 3% din PIB. Alte state din Uniune, cele care sunt net contributoare la bugetul comun, se pot întreba de ce locuitorii lor trebuie să susțină indisciplina financiară a României, spun surse guvernamentale pentru Europa Liberă”. - https://romania.europalibera.org/a/romania-pierde-un-an-din-programul-european-pnrr/32511867.html

    „Uniunea Europeană a finanțat închiderea depozitelor neconforme, însă Administrația Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanțare respectiv, ajungându-se în situația ca acestea să fie închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului.
    Deși am avut deschis robinetul cu bani europeni, nu am fost în stare să accesăm fondurile, iar cei care fac afaceri cu gunoi preferă să plătească amenzile, decât să se conformeze”. - https://romania.europalibera.org/a/romania-sufocata-de-gunoaie-gropi-ilegale-bani-pierduti-procese-la-cjue/32342094.html
    Problema e veche.

    „La mai bine de şase ani de la intrarea în UE, perioadă în care România abia a reuşit să atragă 22% din cele 20 de miliarde de euro puse la dispoziţie prin fonduri europene, oficialii folosesc încă în discursuri limbajul de lemn pentru a masca eşecul absorbţiei de fonduri nerambursabile de la UE.
    „România ar trebuie să urmeze modelul Spaniei în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene”. - https://www.zf.ro/eveniment/in-loc-sa-atraga-banii-europeni-oficialii-inca-mai-vand-povesti-despre-modelul-de-succes-al-absorbtiei-in-spania-11375740 - articol din 2013.

    Si pentru ca am pomenit de Spania (o tara tot latina care a traversat si ea o dictatura, de alta factura fata de cea romaneasca, din care a iesit in 1975), desigur au si ei scapari, rateuri, pierderi, e inevitabil, dar au stiut ce au de facut:

    "Vorbim de sume extraordinare", a spus şeful Executivului spaniol, care a reamintit că asta înseamnă că Spania va primi în şase ani (din 2021 în 2026) aceeaşi sumă ca în 34 de ani de fonduri structurale”. - https://www.agerpres.ro/economic-extern/2022/01/13/spania-va-aloca-17-miliarde-de-euro-de-la-ue-pentru-proiecte-de-investitii--846952

    „Spania, la vanatoare de fonduri europene in Romania. Conform Acordului de Parteneriat, România are la dispoziţie fonduri europene de 30.619 milioane de euro din Fondurile Europene Structurale și de Investiții în perioada 2014-2020, fonduri ce îi permit să-şi consolideze administraţia publică, să perfecţioneze competitivitatea capitalului uman şi a firmelor mici şi mijlocii, să beneficieze de potenţialul resurselor sale naturale în agriculturăşi să-şi dezvolte reţeaua de infrastructură.
    Spania a profitat de oportunitatea oferită de către Uniunea Europeană de a-şi finanţa convergenţa cu restul Europei prin intermediul fondurilor structurale şi de coeziune, ce i-au permis să construiască una dintre cele mai avansate reţele de infrastructură din lume”. - https://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20191992-spania-vanatoare-fonduri-europene-romania.htm

    „Spania este prima țară din Europa și a 3-a din lume la numărul de kilometri de autostradă, cei mai mulți realizați din fonduri europene.
    Spaniolii au reușit să investească miliarde de euro din banii Uniunii nu doar în infrastructură ci și în sănătate. Iar cel mai mare câștig nu este cel financiar, ci însăși speranța de viață care a crescut cu aproape 10 ani.
    Însă ca să va faceți o idee despre cum au profitat spaniolii de banii europeni, în 1986 când au intrat în UE aveau doar 400 de km de autostradă. Iar până în 2006, practic în 20 de ani, au reușit să construiască încă 14 mii de kilometri de autostradă din cei 17,000 câți există în acest moment.
    Au atras în total peste 150 de miliarde de euro din banii europeni.
    Au construit 2500 de km de cale ferată rapidă, spre exemplu distanța Madrid - Barcelona de 600 de km poate fi parcursă cu trenul în doar 2 ore și jumătate.
    2 miliarde și jumătate de euro au fost cheltuiți pentru realizarea terminalului T4 din Aeroportul Barajas din Madrid și încă un miliard de euro pentru extinderea Aeroportului El Prat din Barcelona. Dar au investit și în construcția de noi aeroporturi regionale.
    Cea mai notabilă investiție a fost însă în sănătate și în calitatea vieții. Astfel, dacă la intrarea în UE speranța de viață în Spania era undeva la 76 de ani, acum a depășit 83 de ani.
    În perioada 2014 - 2020, Spaniei i s-au mai alocat 28 de miliarde de euro pentru proiecte de cercetare în alimentație, medicină, mediul înconjurator. Spania este considerată plămânul Europei, cu o suprafață protejată de peste 200 de mii de km pătrați.
    Dar și pentru a ajuta de exemplu tinerii sub 25 de ani să se integreze mai ușor pe piața muncii”. – http://stiri.tvr.ro/cum-au-reu--it-primarii-spanioli-sa-atraga-masiv-fonduri-europene_870459.html#view

    „Spania, lăudată la Bruxelles, obține deblocarea a 93 miliarde euro din PNRR
    În timp ce România se confruntă cu riscul de a pierde banii din PNRR, Madridul primește undă verde de la Bruxelles pentru eliberarea a 93 de miliarde euro pentru planul său de redresare.
    Spania, care este cel mai mare beneficiar al ajutorului european post-covid după Italia, a profitat din plin de finanțare.În total, ar urma să primească subvenții în valoare de 77 de miliarde euro și 70 de miliarde de drepturi de împrumut din fondul european de ajutor. Deocamdată, Madridul a încasat 37 de miliarde de euro și se prezintă ca un elev silitor, Comisia subliniind că PNRR-ul spaniol este unul dintre cele mai avansate din punctul de vedere al implementării, cu efecte transformatoare sperate.
    „Acest plan poate crește, potențial, nivelul PIB-ului între 2,7% și 3,5% până în 2025”, estimează Bruxelles-ul în comentariile sale, subliniind impactul benefic asupra ritmului economic, dar și asupra „creării de locuri de muncă și coeziunii teritoriale și sociale”. Banii au fost alocați în trei tranșe, în schimbul implementării treptate a unor reforme structurale menite să modernizeze țara, în ceea ce privește piața muncii, formarea sau finanțarea pensiilor”. - https://www.dcbusiness.ro/spania-laudata-la-bruxelles-obtine-deblocarea-a-93-miliarde-euro-din-pnrr_659253.html

    Si pentru ca am pomenit de autostrazi, o durere mare a romanilor, Spania locul 3 in lume, Romania locul 39. Clasamentul este pana la locul 50. Sa ne bucuram, Bulgaria este pe 42.

    3. Spania – 17.220 km (2019). Deși este o țară cu o suprafață redusă comparativ cu alte state care se află în acest clasament, Spania are a treia cea mai dezvoltată rețea de autostrăzi din lume (după lungime). Astfel, în 2019 ea avea peste 17.220 de kilometri de autostrăzi. Numite drumuri de mare capacitate (Vías de Gran Capacidad în spaniolă), ele se împart în două mari tipuri: autopistas și autovias.

    39. România – 991,45 kilometri de autostrăzi și drumuri expres la sfârșitul anului 2022 (22 decembrie 2022), potrivit unui document al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). - https://cursdeguvernare.ro/tarile-cu-cei-mai-multi-km-de-autostrada-pe-ce-loc-e-romania.html

    De ce nu e Romania in locul Spaniei?


    • Like 0
    • @ Daniela Damian
      RazvanP check icon
      De ce sunt importante în opinia dvs. "politicile de mediu" care nu fac decât să sărăcească populația și nu politici de industrializare care să RIDICE PIB-ul?
      Cu cuvintele dvs. vă rog, nu cu lozinci!
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Imi place lozinca asta: cu cuvintele tale. N-am cuvinte sa exprim cat iubesc eu mediul (natural, artificial).

      Dvs. puteti sa spuneti cu cuvintele dvs. tot ce doriti si ganditi in legatura cu orice subiect, independent de cuvintele mele.

      Abordarea e gresita. Aici nu suntem la scoala. Aici nu suntem intr-o relatie profesor-elev.
      Profesor: Daniela, spune-ne tu de ce Pamantul e rotund?
      Daniela: Hmm... Pământul are o formă sferică în aparență, dar are formă de elipsoid de rotație, adică este mai turtit la poli și mai bombat la ecuator. Forma aceasta este generată de forța centrifugă.
      Profesor: Ei, hai spune cu cuvintele tale.
      Daniela: Pai, asta-i definitia stiintifica.
      Profesor: Ei. Lasa, spune-ne cu cuvintele tale.
      Daniela: Pământul este rotund pentru ca avem GPS, desteptule. Na, am zis cu cuvintele mele.

      Haideti sa nu depasim un prag.
      Sunt cuvintele mele sustinute de date concrete, pasaje care subliniaza anumite aspecte. Eu nu-mi permit sa spun nimanui de aici sau de aiurea sa spuna cu cuvintele sale. Chiar daca sunt postari care nu-mi plac deloc, cu care nu sunt de acord. E libertatea fiecaruia de a spune ce crede, in limitele decentei, cu cuvintele lui sau ale altuia.

      Erasmus Montanus întâlnește o opoziție considerabilă când susține că Pământul ar fi rotund, deoarece toți țăranii cred că el este plat. Lui nu i se permite căsătoria cu logodnica sa până nu strigă „Pământul este plat precum o clătită”. – Ludvig Holberg- Erasmus Montanus
      Imi plac citatele.
      • Like 0
  • RazvanP check icon
    Ne îndreptăm spre decesul previzibil al UE în forma actuală. Pur și simplu "granzii" nu doar că nu vor să renunțe la privilegii, din contră, vor să formalizeze discriminarea statelor din Est ca politică OFICIALĂ a "uniunii" :
    https://m.digi24.ro/stiri/externe/ue/germania-cere-o-reforma-radicala-a-ue-sa-nu-mai-existe-drept-de-veto-si-cate-un-comisar-pentru-fiecare-tara-2565457
    Ar fi o prostie colosală acceptarea unor astfel de "reforme", care ar consfinți de facto statutul neocolonial al șandramalei!
    • Like 0
  • O Uniune Europeană ”cu două viteze” e lucrul cel mai rău pentru Europa. Și vorbesc pur principial, înainte de a ne pune problema dacă noi românii vom intra cum-necum în zona de centru sau dimpotrivă vom rămâne la periferie. Dar semnalele sunt să nu ne facem speranțe, fiindcă nu avem ”nas” de zona de centru. Neacceptarea României în spațiul Schengen, fără niciun motiv rezonabil, a fost cel mai clar mesaj posibil. Nu mai vorbim de zona Euro. Dar chiar dacă - prin absurd - România ar reuși să acceadă în clubul select din centrul UE, mi se pare tot nedrept ca alții să rămână la periferie. Văd cu amărăciune că asta înseamnă Europa cu 2 viteze: unele țări șmechere la centru, care dau reglementările de urmat, conform propriilor interese, pentru fraierii de la periferie. Adică practic un fel de neocolonialism. Asta e împotriva oricărei idei de Uniune, în general vorbind. Într-o uniune, țările membre ar trebui să fie pe picior de egalitate. Orice altă variantă poate ajunge să fie echivalentă cu neocolonialismul și asuprirea. Și nu sunt vorbe mari. Aceste lucruri deja se întâmplă într-un anume grad în cadrul UE, dar mai cu fereală, mai cu perdea. Dar dacă se mai și formalizează Europa cu 2 viteze, atunci lucrurile vor ajunge la un nivel inacceptabil pentru cei defavorizați. Se pare că tot spre asta tinde Europa celor puternici: nu spre integrare totală și echitabilă a statelor membre, ci spre o construcție nedreaptă, împărțită în ”boieri” și ”pălmași” care să slugărească boierii. Eu aș fi oricând favorabil unei integrări totale și echitabile a statelor membre UE, de tip stat federal. Dar se pare că ”nucile tari” ale UE respectiv Germania, Franța &Co consideră acceptarea sărăntocilor la masă cu ei ceva nedemn de nasurile lor boierești.
    • Like 1


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult
sound-bars icon