Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

O echipă de jurnaliști reinventează „caseta de la nuntă” sub forma unui „Documentar de familie” făcut „ca la TV”. GENERAȚIA B

Alina Badalan

În 2004 era cel mai fericit om că șefii ei de la Adevărul, ziarul la care lucra la acea vreme, o trimiteau în țară, la inundații, cu noaptea-n cap. Sau că se băga prin canale cu copiii străzii, căutând oameni și subiecte de reportaj. Alina Bădălan avea atunci 22 de ani și spune acum că „nu se mai sătura de reporterie”. 

Într-o zi a simțit că nu-i mai ajung cuvintele să-și zugrăvească personajele. Mai trebuia ceva în plus, ca să fie liniștită că personajele ei chiar ajung la public. Și așa a ajuns în televiziune, la o celebră emisiune de reportaj. Unde, în sfârșit, simțea că personajele ei prind contur, se rotunjesc, devin vii, ies din ecranul televizorului și se înfig direct în inima telespectatorului. Era exact ce-i trebuia. 

Au urmat alți câțiva ani petrecuți la o altă televiziune, la o altă emisiune. Însă de la o vreme îi încolțise un gând: Cum ar fi să facă pentru clienții ei ceea ce făcea pentru televiziune?

La un pahar de vin cu prieteni din breaslă, un cameraman cu ani mulți în televiziune le pusese să vadă o nuntă filmată de el. Și de aici a plecat ideea „Documentar de familie”. Pentru că din vechile filmări de nunți lipsesc ingrediente precum povestea, emoția, ambianțele audio și ochiul de reporter care să lege evenimentele și personajele disparate, și-au propus să facă „puțină revoluție” în materie de amintiri bune de păstrat.

„Ne-am gândit la « Documentar de familie » , care pune cap la cap evenimentele, cu povestea filmată înainte și după eveniment, cu arhiva personală, cu interviuri, cu scenariu, cu reporterul care gândeste totul ca și cum clipul ăla apare a doua zi pe TV și trebuie să facă audiență. Și chiar face. Clipurile noastre de pe Facebook au zeci de shareuri din partea unor oameni care nu îi cunosc pe protagoniști. Semn că povestea a ajuns unde trebuie”, povestește Alina Bădălan.

Pe drumul de antreprenor a plecat, avându-l alături pe soțul ei, fără să aibă la început vreo strategie de business sau măcar bani de investiții. Au pornit-o romantic, cu inima, dar afacerea prinde puteri.

„Îmi amintesc că în ziua când am înființat firma m-am simțit dintr-o dată cel mai bogat om din lume, deși tot ce aveam era capitalul social de 200 de lei și numele firmei Ba Da Media. Era o idee care se materializa și mă tragea după ea”, rememorează Alina.

Primele filmări-experiment le-au făcut cu cameramani care i-au ajutat pro bono. Și cu scule de împrumut. Prima nuntă filmată a fost a unor prieteni care au acceptat joaca lor creativă.

Toate acestea se întâmplau acum un an. Între timp au construit o rețea de colaboratori din televiziune – cameramani și editori de montaj – cu care au început să producă scurtmetraje de nuntă, botez, aniversări și materiale corporate. 

„Este nevoie de multă muncă de convingere şi de educare a publicului”

Pe scurt, „Documentar de familie” oferă filme de nuntă, povești de familie gândite, filmate si montate sub formă de reportaj TV sau mini-documentar, cu scenariu, cu interviuri, cu reporter, cu poveste, cu emoţie cu un concept integrat. 

Fără să își propună neapărat, au ajuns pionierii acestui tip de produs premium pe piaţa video de evenimente private. Au intrat cu acest format şi pe piaţa corporate, unde principala provocare este să convingă companiile şi antreprenorii să abandoneze tipul de film de prezentare sec, în favoarea celui bazat pe storytelling, personaj şi, atât cât se poate, pe ceva emoţie.    

„Este multă muncă de convingere şi de educare a publicului, este mult de jonglat între exigenţele de imagine ale unei companii şi creativitatea ta, între cifrele din contabilitate și unghiurile de filmare. Dar merită! Cu atât mai mult cu cât piaţa corporate de video din România este într-un stadiu care promite mult. Companiile își creează platforme media, au canale proprii de distribuție a conținutului - independente de media tradițională -, au comunități de public adaptat deja la new media și mai puțin captiv decât cel pe care se bazează cifrele de audiență ale televiziunilor. Așa că pot fi și îndrăznețe și puțin extravagante în idei, și ceva mai targetate cu acest gen de producții”, vede fondatoarea brandului Ba Da Media.      

„«Documentar de familie» este ca atunci când mergi pe stradă, vezi o femeie frumoasă cu o pălărie elegantă, îi admiri pălăria, întorci capul după ea, dar tu nu îndrăzneşti să porţi una la fel”

Principalele provocări ale tinerei echipe de antreprenori nu sunt legate nici de fisc, nici de autorităţi, ci de publicul-ţintă.

„Greu este să convingi publicul - fie că este o familie, fie că este un manager - să cumpere ceva diferit de ceea ce a văzut până acum. În România, piaţa aceasta este mai mult decât haotică, cu mulți țepari și evazioniști. Din păcate mulți clienți își lasă cele mai importante amintiri sau propria imagine în seama unui singur criteriu: prețul mai mic. Vor doar să se încadreze în bugetele de marketing sau cele pentru organizarea nunții și se bucură că au bifat o sarcină de pe to do list”, subliniază Alina Bădălan.

Oamenii încă au impresia că, dacă plătesc pentru dronă şi macara, ori dacă mâncarea din farfurie le este filmată în slow motion, gata, vor avea un film bun. 

„Nu le-a spus nimeni că nu-i afacere să scoți 250 de euro din buzunar pentru o filmare cu drona, din care la montaj se folosesc patru cadre de 20 de secunde în total, cu turla bisericii sau locația nunții văzută „din avion”. Pentru alții însă, păstrarea amintirilor înseamnă sinceritatea interviurilor și cea dată de emoții, spontaneitate și mai puțin fard cu sclipici. Adică viața așa cum e ea”, adaugă ea.

Provocarea este să îi convingă pe miri că, în locul unui film plictisitor de nuntă de peste două ore, la care se vor uita cel mult o dată, dacă nu ațipesc între timp, pot alege Documentarul familiei lor. Cu interviuri şi poveste concentrată, cu scenariu, cu mesaj şi conţinut.

„Ştii cum este « Documentar de familie »  pentru mulţi, în acest moment? Ca atunci când mergi pe stradă, vezi o femeie frumoasă cu o pălărie elegantă, îi admiri pălăria, întorci capul după ea, dar tu nu îndrăzneşti să porţi una la fel... fiiindcă încă n-ai curaj. Şi tot la fesul tău te întorci. Ei bine, pentru noi asta-i provocarea acum: convinge-o pe femeia de pe stradă să renunţe la fes şi să poarte pălărie!”, punctează Alina Bădălan.

Articolul face parte din seria Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult