Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O fantomă bântuie nestingherită pe holurile de la Ministerul Transporturilor

Clădire Ministerul Transporturilor

Foto: Sabin Cîrstoveanu/ Inquam Photos

În ultima perioadă am avut niște contre pe teme feroviare cu instituțiile de resort din România. Pentru un cetățean, imaginea CFR-ului începe și se termină cu o călătorie cu trenul. Realitatea este că în spate există un sistem complex care susține activitatea pe calea ferată. 

Oamenii sunt nemulțumiți de călătoria lor feroviară, dar de fapt sunt nemulțumiți de toată structura de conducere și coordonare. Cetățeanul obișnuit interacționează cu un controlor de bilete, o casieriță, o toaletă înfundată, o banchetă ruptă, întârzieri din ce în ce mai mari, locomotive defecte, lipsa informațiilor, accidente, deraieri etc. Responsabilitatea, niciodată asumată, aparține unor șefi, care au și ei alți șefi, directori, secretari de stat, până la ministru. Aparatul ăsta administrativ este anchilozat în mentalități vechi, cu relații de familie, de rudenie, de prietenie, cu șantaje, cu obligații, cu servicii contra servicii, toate astea cu un singur scop, să se păstreze starea de fapt existentă. Ce speranță poate să aibă un simplu cetățean că se vor schimba lucrurile, când el se confruntă cu colos birocratic kafkian?!

Ministrul Drulă a spus că sistemul feroviar este rezistent la reformă. Este corectă afirmația, dar nu poate constitui o scuză. Un ministru care acceptă Transporturile trebuie să-și asume această stare de fapt și să acționeze în consecință.

La nivel european are loc o revoluționare a modul de organizare a transporturilor feroviare, se urmărește eficientizarea acestui tip de transport în perspectiva transferării unui procent semnificativ de volume de pe calea rutieră pe calea feroviară. Uniunea Europeană sprijină transportul pe sine, însă nu în orice condiții. Procesul, denumit liberalizarea transportului feroviar, a început din 1996. Odată cu aderarea României la UE, noi a trebuit să facem aceste reforme mai mult forțat decât din convingere. Ultimul pachet legislativ care trebuia implementat, Pachetul 4 Feroviar cu Pilonul Tehnic, a întârziat foarte mult, astfel încât în 2019 am fost amenințați cu declanșarea procedurii de infringement. Chiar și după acesta situație limită, care în alte state are loc pentru mize mult mai mari, pachetul a fost implementat greșit, după cum arată Comisia Europeană într-o scrisoare adresată Ministerului Transporturilor. Situația este trecută sub tăcere ca și cum așa e normal să se întâmple, nu există răspundere, doar justificări neinspirate, „așa e procedura’’.

Fantoma de la Minister

Realitatea e mult mai simplă și mai evidentă, prin birourile ministerului și ale autorităților din subordine se plimbă nestingherită o fantomă, o stafie: amintirea nostalgică a vremurilor trecute, a comunismului, chiar a dejismului. Nu de puține ori am auzit oameni cu influență din calea ferată manifestând o mare părere de rău pentru fosta cale ferată comunistă. În dezbateri, în conferințe, sunt nelipsiți directorii fostului regim care fac apologia unor timpuri negre, pentru ei albe. Nimeni nu-i combate arătându-le că nu poți să conduci un sector de activitate în mod comunist într-o economie capitalistă iar comparațiile nu au niciun sens.

Are loc o luptă de mentalități, o luptă între convingerile deprinse înainte și realitatea zilelor noastre. Calea ferată nu mai este de mult a doua armată a țării, nici prima armată nu mai e ce-a fost odată, astăzi totul se reduce la eficiență economică, profit și pierdere.

Gândirea lor este de genul: „de ce ne învață ăia ce trebuie să facem la noi acasă, știm noi mai bine”. Rezultatele sunt cele observabile cu ochiul liber, un dezastru generalizat. Conectarea rețelei feroviare românești la rețeaua feroviară europeană este esențială pentru economia noastră, noi trebuie să avem un mod comun de a organiza această activitate în UE, trebuie să avem același nivel de calitate. Inițial s-au dat derogări de la respectarea normelor de calitate, ulterior excepția a devenit regulă, iar astăzi avem în mare majoritate material rulant pentru exploatat intern și foarte puțin pentru exploatat în trafic internațional. O greșeală fundamentală de strategie.

Acest ultim pachet legislativ feroviar va deschide poarta spre o liberalizare mai mare, orice operator feroviar internațional autorizat de ERA poate să vină în România să efectueze transport feroviar pe orice rută. Spre exemplu, vom putea călători cu DB (operatorul național feroviar german) de la București la Constanța în baza unei recunoașteri și autorizări centralizate. Nouă nu ne mai rămâne decât să aducem infrastructura la nivelul de calitate din UE, o operațiune greoaie și mult întârziată tot din cauza mentalităților expuse mai sus. Modul ăsta pompieristic și haiducesc în care se conduc instituțiile statului, întârziind din neștiință sau chiar din rea-voință orice schimbare, ne-a adus aici.

Reformarea caii ferate, susținută de UE, dar și de necesitatea obiectivă economică de la noi, nu se poate face cu aceiași oameni care au bătut pasul pe loc timp de 30 de ani.    

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult