Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

O fantomă bântuie nestingherită pe holurile de la Ministerul Transporturilor

Clădire Ministerul Transporturilor

Foto: Sabin Cîrstoveanu/ Inquam Photos

În ultima perioadă am avut niște contre pe teme feroviare cu instituțiile de resort din România. Pentru un cetățean, imaginea CFR-ului începe și se termină cu o călătorie cu trenul. Realitatea este că în spate există un sistem complex care susține activitatea pe calea ferată. 

Oamenii sunt nemulțumiți de călătoria lor feroviară, dar de fapt sunt nemulțumiți de toată structura de conducere și coordonare. Cetățeanul obișnuit interacționează cu un controlor de bilete, o casieriță, o toaletă înfundată, o banchetă ruptă, întârzieri din ce în ce mai mari, locomotive defecte, lipsa informațiilor, accidente, deraieri etc. Responsabilitatea, niciodată asumată, aparține unor șefi, care au și ei alți șefi, directori, secretari de stat, până la ministru. Aparatul ăsta administrativ este anchilozat în mentalități vechi, cu relații de familie, de rudenie, de prietenie, cu șantaje, cu obligații, cu servicii contra servicii, toate astea cu un singur scop, să se păstreze starea de fapt existentă. Ce speranță poate să aibă un simplu cetățean că se vor schimba lucrurile, când el se confruntă cu colos birocratic kafkian?!

Ministrul Drulă a spus că sistemul feroviar este rezistent la reformă. Este corectă afirmația, dar nu poate constitui o scuză. Un ministru care acceptă Transporturile trebuie să-și asume această stare de fapt și să acționeze în consecință.

La nivel european are loc o revoluționare a modul de organizare a transporturilor feroviare, se urmărește eficientizarea acestui tip de transport în perspectiva transferării unui procent semnificativ de volume de pe calea rutieră pe calea feroviară. Uniunea Europeană sprijină transportul pe sine, însă nu în orice condiții. Procesul, denumit liberalizarea transportului feroviar, a început din 1996. Odată cu aderarea României la UE, noi a trebuit să facem aceste reforme mai mult forțat decât din convingere. Ultimul pachet legislativ care trebuia implementat, Pachetul 4 Feroviar cu Pilonul Tehnic, a întârziat foarte mult, astfel încât în 2019 am fost amenințați cu declanșarea procedurii de infringement. Chiar și după acesta situație limită, care în alte state are loc pentru mize mult mai mari, pachetul a fost implementat greșit, după cum arată Comisia Europeană într-o scrisoare adresată Ministerului Transporturilor. Situația este trecută sub tăcere ca și cum așa e normal să se întâmple, nu există răspundere, doar justificări neinspirate, „așa e procedura’’.

Fantoma de la Minister

Realitatea e mult mai simplă și mai evidentă, prin birourile ministerului și ale autorităților din subordine se plimbă nestingherită o fantomă, o stafie: amintirea nostalgică a vremurilor trecute, a comunismului, chiar a dejismului. Nu de puține ori am auzit oameni cu influență din calea ferată manifestând o mare părere de rău pentru fosta cale ferată comunistă. În dezbateri, în conferințe, sunt nelipsiți directorii fostului regim care fac apologia unor timpuri negre, pentru ei albe. Nimeni nu-i combate arătându-le că nu poți să conduci un sector de activitate în mod comunist într-o economie capitalistă iar comparațiile nu au niciun sens.

Are loc o luptă de mentalități, o luptă între convingerile deprinse înainte și realitatea zilelor noastre. Calea ferată nu mai este de mult a doua armată a țării, nici prima armată nu mai e ce-a fost odată, astăzi totul se reduce la eficiență economică, profit și pierdere.

Gândirea lor este de genul: „de ce ne învață ăia ce trebuie să facem la noi acasă, știm noi mai bine”. Rezultatele sunt cele observabile cu ochiul liber, un dezastru generalizat. Conectarea rețelei feroviare românești la rețeaua feroviară europeană este esențială pentru economia noastră, noi trebuie să avem un mod comun de a organiza această activitate în UE, trebuie să avem același nivel de calitate. Inițial s-au dat derogări de la respectarea normelor de calitate, ulterior excepția a devenit regulă, iar astăzi avem în mare majoritate material rulant pentru exploatat intern și foarte puțin pentru exploatat în trafic internațional. O greșeală fundamentală de strategie.

Acest ultim pachet legislativ feroviar va deschide poarta spre o liberalizare mai mare, orice operator feroviar internațional autorizat de ERA poate să vină în România să efectueze transport feroviar pe orice rută. Spre exemplu, vom putea călători cu DB (operatorul național feroviar german) de la București la Constanța în baza unei recunoașteri și autorizări centralizate. Nouă nu ne mai rămâne decât să aducem infrastructura la nivelul de calitate din UE, o operațiune greoaie și mult întârziată tot din cauza mentalităților expuse mai sus. Modul ăsta pompieristic și haiducesc în care se conduc instituțiile statului, întârziind din neștiință sau chiar din rea-voință orice schimbare, ne-a adus aici.

Reformarea caii ferate, susținută de UE, dar și de necesitatea obiectivă economică de la noi, nu se poate face cu aceiași oameni care au bătut pasul pe loc timp de 30 de ani.    

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult