Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O nouă profesie independentă: „lucrătorul cultural profesionist”. Cine poate să o practice și cum sunt impozitate veniturile

studio audio

Foto: Trevor Adeline / Caia Image / Profimedia

OUG nr. 21/2023 reglementează o nouă profesie independentă, „lucrătorul cultural profesionist”, activitate ce poate fi exersată în mod independent de persoane fizice ce își desfășoară activitatea în domeniul cultural. Ordonanța este foarte vastă și voi analiza principalele aspecte fiscale.

Poate avea calitatea de lucrător cultural profesionist o persoană fizică ce a realizat în exercițiul fiscal anterior minim 50% dintre venituri din domeniul cultural. Veniturile luate în considerare pentru acest plafon sunt din drepturi de autor, activități independente sau din contracte de muncă finalizate. 

Această profesie independentă nu poate fi prestată simultan cu exercitarea unui contract de muncă în domeniul cultural.

Recunoașterea calității de lucrător cultural profesionist este dată de Ministerul Culturii ce va înregistra cererea persoanei fizice interesate într-un registru cu lucrătorii culturali profesioniști. Persoana fizică interesată anexează cererii de înregistrare în registru documentele justificative privind plafonul veniturilor realizate din activități culturale și o declarație pe propria răspundere cu privire la activitatea în acest domeniu.

Persoana fizică ce a primit avizul Ministerului Culturii privind înregistrarea ca și lucrător cultural profesionist, în termen de 30 de zile va depune la autoritatea fiscală cererea de înregistrare fiscală cu scopul de a obține un cod de înregistrare fiscală.

Persoanele fizice ce au calitatea de lucrător cultural profesionist vor profesa și vor presta activitățile în domeniul cultural în baza unui contract semnat cu beneficiarii. Veniturile obținute de lucrătorul cultural profesionist sunt calificate în venituri din activități independente.

Impozitul pe venit este reținut prin stopaj la sursă de plătitorul de venit într-o situație similară veniturilor din drepturi de autor sau veniturilor din activitatea sportivă. Plătitorul de venit va depune declarație fiscală și achită impozitul pe venit până pe data de 25 a lunii următoare.

Veniturile obținute de lucrătorii culturali profesioniști beneficiază de o deducere de 40% la calculul impozitului pe venit.

Pentru veniturile realizate, lucrătorul cultural profesionist datorează contribuție de asigurări sociale pensii și contribuție la asigurările sociale de sănătate în condițiile plafoanelor de venituri reglementate de Codul fiscal. Când se depășesc plafoanele prevăzute de legislația fiscală, lucrătorul cultural profesionist va depune declarație unică privind asigurările sociale la termenul prevăzut de Codul fiscal – cel mai târziu până pe data de 25 mai din anul următor, dată până la care trebuie plătite și asigurările sociale.

Beneficiarii activității lucrătorilor culturali datorează o contribuție asiguratorie în procent de 1% din valoarea fiecărui contract încheiat cu un lucrător cultural. Această contribuție asiguratorie se declară și se virează în condițiile pentru contribuția asiguratorie pentru muncă. Declarația cu această contribuție se va depune semestrial până în data de 25 a lunii următoare semestrului încheiat.

Lucrătorii culturali profesioniști au dreptul la indemnizații pentru concedii medicale (incapacitate temporară de muncă, maternitate, risc maternal, etc.). Lucrătorii culturali profesioniști beneficiază de indemnizație de șomaj dacă au avut un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 de luni de activitate.

După înscrierea în registrul cu lucrătorii culturali profesioniști, această calitate se păstrează pentru o perioadă de 3 ani cu dreptul de reînregistrare dacă în această perioadă veniturile obținute din activități culturale depășesc plafonul de 50% în total venituri ale respectivei persoane fizice.

Notă: actul normativ este mult mai vast și aduce și măsuri tranzitorii pentru aplicarea inițială în sensul că dacă o persoană fizică este asociat unic într-o societate cu activități în domeniul cultural, la prima aplicare a ordonanței se vor lua în considerare și veniturile din dividende.

 Actul normativ este unul în domeniul cultural, prevede și programe de dezvoltare a activității culturale și prevede inclusiv dreptul la asociate în cadrul unor organizații profesionale pentru lucrătorii culturali, iar persoanele interesate trebuie să extindă analiza textului normativ.

În anexa la ordonanță sunt enumerate codurile CAEN cu activitățile considerate în domeniul cultural.

1. Domenii de activitate culturală şi de activităţi auxiliare şi de suport al activităţii culturale - CAEN Rev. 2

5811 Activităţi de editare a cărţilor

5814 Activităţi de editare a revistelor şi periodicelor

5911 Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (inclusiv arhive de film) şi de programe de televiziune (seriale de televiziune, documentare etc.) sau reclame de televiziune

5912 Activităţi de postproducţie cinematografică, video şi de programe de televiziune

5913 Activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice, video şi a programelor de televiziune

5914 Proiecţia de filme cinematografice

5920 Activităţi de realizare a înregistrărilor audio şi activităţi de editare muzicală

7410 Activităţi de design specializat

7430 Activităţi de traducere scrisă şi orală (interpreţi) (cu excepţia celor reglementate de Legea nr. 178/1997, cu modificările şi completările ulterioare)

7021 Activităţi de consultanţă în domeniul relaţiilor publice şi al comunicării

7490 Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (exclusiv pentru: activităţi ale consultanţilor, în alte domenii decât arhitectură, inginerie şi management - cu incidenţă în domeniul cultural -, activităţi desfăşurate de agenţi şi agenţii, în numele unor indivizi, implicând de obicei obţinerea de angajamente în filme, producţii teatrale sau alte spectacole de divertisment sau atracţii sportive şi plasarea de cărţi, piese de teatru, lucrări de artă, fotografii etc. la edituri, producători, agenţiile de casting şi de reprezentare artistică, agenţi literari)

8230 Activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor

8552 Învăţământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice şi alte domenii)

9001 Activităţi de interpretare artistică (spectacole)

9002 Activităţi-suport pentru interpretare artistică (spectacole)

9003 Activităţi de creaţie

9004 Activităţi de gestionare a sălilor de spectacole

9101 Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor

9102 Activităţi ale muzeelor

9103 Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice şi a altor obiective de interes turistic

2. Activităţi de management cultural şi management de proiect cultural, educaţie prin cultură, educaţie cinematografică, diseminare culturală, curatoriat de film/arte vizuale/artele spectacolului, cascadorie, activităţi de producţie de festival cultural, activităţi tehnice specifice pentru producţia culturală offline şi online

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult