Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Pacientul e singurul care poate genera schimbarea sistemului medical. De unde putem începe? Nu mai dați șpagă. Iar dacă simțiți ostilitate, dispreț, dezinteres bateți la ușa managerului și cereți socoteală

medic - spital

Foto Guliver/Getty Images

Între comunicatul rușinos, dat de Colegiul Medicilor din România, care spunea, pe 29 decembrie că „asistăm zilele acestea la un asalt mediatic indecent, neprofesionist şi neinformat la adresa unuia dintre colegii noştri cu un renume profesional, care nu merită cu nimic a fi ştirbit prin dezvoltări ideatice fără legături cu relaţiile de cauzalitate, care au dus la acele întâmplări, da, adevărate”, greva rușinos parafată de cei 25 de medici obedienți și lipsiți de curaj și concluziile șocante, relevate de raportul realizat de Ministerul Sănătăţii - România, un lucru este evident: pentru sistemul medical românesc (și, să ne fie clar, sistemul înseamnă oamenii care-l compun) pacientul este o cantitate neglijabilă, un fel de material de lucru și atât.

Poate cineva să schimbe asta? Da. Pacientul poate.

Nu va veni schimbarea din sistem, căci oamenii de acolo sunt prinși într-o capcană din care nici măcar nu-și pot imagina că ar putea ieși, cu atât mai puțin n-ar încerca să o facă. Pacientul e singurul care poate genera schimbarea.

Știu, ușor de zis, greu de făcut. Dar de undeva trebuie să începem. Și să avem răbdare, nu se va întâmpla peste noapte. Se va întâmpla cu viteza încrederii pe care o avem în drepturile noastre și în puterea noastră de a schimba ceva.

De unde putem începe? În primul rând ar trebui să nu mai dați șpagă. Niciodată. Nimănui. Iar dacă simțiți ostilitate, dispreț, dezinteres bateți la ușa managerului, a directorului medical, a șefului de secție. Cereți socoteală, revendicați-vă drepturile. Sigur veți fi tratați cum trebuie, până la urmă. Reclamați orice incident, altfel altcineva, sau chiar dvs, veți păți la fel.

Și nu uitați, un medic care ia șpagă, în condițiile unui salariu decent, nu poate fi un medic bun.

Nu mai alergați după somități dacă acestea sunt arogante, prețioase și prea ocupate să vă arunce o privire. Un medic cu adevărat bun își ascultă pacientul, îi explică pe înțelesul lui, are răbdare. Și veți fi surprinși să vedeți că există astfel de medici, care poate n-au grad universitar pe ușă, dar au ceva esențial pentru un medic bun, au respect pentru profesia lor și pentru pacient.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Camere de supraveghere si de inregistrare a discutiilor,in toate spatiile,inclusiv toaleta, merita dnii doctori,ei fiind sub nivelul elevilor la bacalaureat,care muncesc pe coate sa si ia patalamaua de absolvent.
    • Like 0
  • Cri check icon
    Sunt curios daca d-na Oana Gheorghiu plus toti cei care ii injura la greu pe medicii romani au protestat cumva pe vremea cand rezidentii in medicina aveau leafa mai mica decat femeia de serviciu de la Banca, sau cand mafia guvernamentala Basescu - Boc a inchis 74 de spitale, lasand sute de mii de oameni fara acces la spitalele lor comunitare ?
    Rechizitoriile acestea inepte imi amintesc de vremea comunistilor.
    Daca d-na Oana Gheorghiu ( sau postacii de pe acest site care o ingana ) ar face, Doamne fereste, o apendicita acuta sau un cancer digestiv, s-ar feri cu scarba de medicii pe care ii insulta in bloc, sau i-ar ruga cu disperare sa le salveze viatza sau sanatatea ?
    D-na Oana Gheorghiu, in graba domniei sale de a ostraciza sistemul de sanatate, nu a fost capabila sa observe un lucru pe care un om cu mintea la el l-ar fi sesizat imediat: dr. Beuran a fost destituit INAINTE de finalizarea anchetei...
    • Like 0
  • Teodora check icon
    Dacă unui funcționar public poti sa nu ii dai șpagă pentru a obține o autorizație, pentru ca pierzi doar timp si bani, când ajungi la medic ti se înmoaie spiritul războinic, pentru ca acolo iti poti pierde viața.
    În ultimul an am avut nevoie de două intervenții chirurgicale. Nu am dat nimic, medicii si asistentele s-au comportat exemplar ( Spitalul de Nefrologie Carol Davila, Bucuresti). Dar, daca ar fi fost vorba despre copilul meu, stiind care este practica in spitalele romanesti, as fi dat, nu mi-as fi asumat nici cel mai mic risc, asa cum am facut-o pentru mine.
    Nu pacientul poate scoate șpaga din spitale, ci poliția.
    • Like 0
  • Suntem îndemnați la un război de guerilă cu sistemul (da, făcut din oameni) medical. Un fel de hărțuială, ambuscadă, răfuială continuă cu ... cine? Cu cei pentru care indiferența, ignorarea activă, desconsiderarea pacientului și a „aparținătorilor” sunt laptele pe care îl sug odată cu învățătura în timpul studiilor și stagiilor în spitale? Cu cei care văd doar organe, sisteme și boli, rareori oameni în suferință? Asta este calea? – Ne înscriem la audiențe și urmăm calea administrativă a plângerilor și revendicărilor?
    • Like 3
  • Prin 2005 parca utilizam exprimari de genul...sistemul euthanasist roman sau Mengelisti asta ca referire la unii medici, vad ca nu m-am inselat. Somn usor natiune in continuare, e doar un cosmar dormi la loc.
    • Like 1
  • Aiureli. Atâta timp cât nu se duc la pușcărie și nu li se ridică dreptul de practică pentru șpăgi nu se va schimba nimic. Citeam de un caz al unui medic român în Anglia, ăia iau ridicat dreptul de liberă practică în Marea Britanie pentru ,,simplul fapt "că nu respecta normele de igienă iar la noi pot practica liniștiți și cu o condamnare la activ.
    • Like 2
  • Nume check icon
    Asa ar trebui sa functioneze lucruril intr-o tara civilizata in care astfel de lucruri se intampla rar, iar sistemul functioneaza. In astfel de tari, nici nu ar trebui ca pacientul sa se ingrijoreze de asa ceva, pentru ca in caz de un derapaj acest cadre medicale ar fi imediat corectate chiar de catre colegi si conducere pentru ca ei nu ar putea sa traiasca si sa lucreze daca in ziare ar aparea ceva negativ despre ei.
    La noi din pacate este invers, chiar peste tot, adica daca el poate sa aiba avantaje, eu de ce nu pot. Daca el poate sa primeasca foloase necuvenit, eu de ce nu pot, sunt mai prost? Aceasta este marea majoritate a mentalitatii societatii romanesti.
    De aceea nu cred ca este suficient, numai o revolta a pacientilor, ci si o schimbare dura in abordare incepand cu Ministerul Sanatati pana cand Statul Paralel din sistemul public de sanatate va fi invins.
    Cu sigurant ca va fi haos cativa ani, in care in realitate vor fi probleme mai mari decat acum, dar este nevoie o renovare si nu o spoiala.
    • Like 3
    • @ Nume
      Nume check icon
      Iar pana atunci ne cheltuim toate economiile in sistemul privat...unde nici acolo lucrurile nu sunt tot timpul asa cum ar trebui sa fie...
      • Like 1
  • În platourile de curățătorie chimică de la A3 și Rtv, continuă procedurile de îndepărtare a petelor de pe imaginea medicului Beuran. Recomand a nu se folosi pe post de detergent același biocid inflamabil ce ar putea aprinde mândrețea de doctoranzi în tehnica manipulării-dezinformării.
    • Like 2
  • Nu populatia trebuie sa schimbe ceva ci sistemul medical, penalizarile si amenzile ce le-ar putea primi in astfel de situatii, si conduceri apolitice in spitale care sa poate crea niste reguli demne de statutul lor medical
    ex: de fiecare data cand un pacient vrea sa ofere 50 de lei sa fie oprit de acel cadru medical
    ex: banner inafara spitalului cu" In aceasta institutie nu se primeste spaga" etc etc
    • Like 2
  • Alex Mag check icon
    Stimata, d-na Oana Gheorghiu,
    Îmi pare rău să vă spun ca sunteți o naivă. Românul are o vorba, peștele de le „manajer” se impute. Si eu am fost naiv la fel. Acum 5 ani, chiar daca abia stăteam in picioare după 6 zile de birocrație a sistemului, programare la medicul de familie, programare la specialist, (hipertensiune, intoxicat de antibiotice) un sef de secție m-a trimis la plimbare sa mă tratez singur. Am făcut apel la „manajer”, deși aveam declarația medicului ca nu a procedat corect, „manajer” care prin Consiliul de Etica a stabilit ca deoarece nu am fost pacient in spital (după ce am fost dat afara fără sa mă consulte - sic!) nu am drepturi.
    După 5 ani de judecata cu Spitalul, CNAS, in fata a peste 20 de completuri de judecata, am constatat ca cetățenii nu sunt buni decât sa plătească biruri. In rest nici un drept.
    Chiar si asociațiile (ex. a Pacienților) au numai preocupări care sa aducă foloase imediate liderilor acestora.
    Pana nu ne trezim sa luam atitudine cel puțin 100.000 de cetățeni ca in Cucuieții din Deal, de fiecare data când primarul a răspuns cu 15 zile peste termenul legal la petiția lui Ghorghe Ptutuca, autoritățile ne vor trata cu dispreț cuvenit.
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult