Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Pandemie? Business as usual! Vom reintra în normalitate, dar vom fi mai precauți, ne vom asuma mai puține riscuri, vom fi mai recunoscători pentru ceea ce avem

antreprenor mic - Foto: Vladimir Godnik/ Mood Board/ R/ Shutterstock Editorial/ Profimedia)

Foto: Vladimir Godnik/ Mood Board/ R/ Shutterstock Editorial/ Profimedia

Aceasta nu este, în niciun fel, o primăvară obișnuită. Micile firme ale căror servicii le utilizezi în mod normal și nu produc bunuri indispensabile urmează să treacă prin săptămâni (sau poate luni!) de coșmar. Chiar și două săptămâni fără activitate pot închide o firmă mică, lăsând angajații șomeri și pe proprietari – familii mai mult sau mai puțin obișnuite, nu nababi! – în dificultate financiară.

Când scriu aceste rânduri, semnalul de alarmă este deja tras: cel puțin jumătate din IMM-uri au activitatea redusă sau suspendată din cauza blocajului economic generat de răspândirea pandemiei de COVID-19.

Însă ce mai văd, tot zilele astea, e că aceste firme mici au avantajul că se pot reinventa ușor; în interiorul lor nu există atât de multă birocrație și mișcare de forțe care să le țină în loc, ca în cazul corporațiilor mari.

În „camera de gardă pentru afacerile mici” pe care am deschis-o de două săptămâni ajung „cazuri” de antreprenori deznădăjduiți, dar, paradoxal, plini de speranță. O afacere cu mâncare pentru livrări la birou vinde acum mese pentru întreaga familie; un magazin online de haine și jucării pentru copii oferă vouchere și reduceri pentru a se revanșa față de clienți din cauza întârzierilor la livrări cauzate de lipsa stocurilor; un business de pantofi vinde acum modelele pe care ar fi trebuit să le livreze după carantină; un mic atelier de print s-a reorientat de la soluții pentru companii la servicii personalizate pentru persoane fizice; o firmă mică de brokeraj financiar a pus pe hold vânzarea creditelor și își ajută clienții să facă propuneri de refinanțări sau amânări de plată a ratelor.

Este adevărat că o bună parte a firmelor de transport și de construcții și-au diminuat activitatea. Chiar și acestea însă au înțeles cât de important este să aibă în continuare un minim de activitate, asigurând servicii măcar pentru câțiva clienți.

Există chiar și situații în care companiile și-au diversificat domeniul de activitate, pentru a deservi niște nevoi presante: de exemplu, o firmă care confecționează uniforme a început să fabrice măști de protecție, donând o parte dintre ele către clienți și colaboratori ai lor. Chiar și companii care au fost forțate să-și oprească de tot activitatea, precum unele cluburi de fitness, și-au mutat activitatea în online și oferă lecții de antrenament în direct. Magazinele au fost și ele printre primele afaceri care au înțeles cât de importantă este existența în mediul online. Multe și-au construit rapid site-uri de e-commerce.

Aproape fiecare mic antreprenor pe care îl cunoaștem s-a adaptat situației. Cei mai mulți dintre cei cu care am vorbit își susțin angajații. Acești oameni întreprinzători știu bine că oamenii chiar sunt, cu adevărat, resursa cea mai valoroasă a unei afaceri. Așa că îi ajută să lucreze de acasă sau în ture, reușind să le asigure în continuare veniturile de până acum.

Pentru cât timp? Rămâne de văzut. Majoritatea spun că pot suporta costurile pentru o perioadă de 2-3 luni. După aceea, intrăm pe un teritoriu neexplorat...

Dar ceea ce se întâmplă azi este, în antreprenoriat, practic „business as usual”. Știu bine, din experiență, că antreprenorii au tot timpul parte de fel de fel de surprize, de momente de blocaj sau praguri. Există o mulțime de nopți nedormite, planuri care nu funcționează, schimbări peste noapte, finanțări care nu se materializează și angajamente „ferme” care nu ajung niciodată la un rezultat. Să lansezi și să menții o afacere poate fi atât de dificil încât să te facă să te întrebi de ce și-ar dori cineva, de bună voie, să se înhame la așa ceva.

Și totuși, în fiecare an mii de antreprenori se lansează în afaceri hotărâți să își realizeze visurile. Sunt oameni care construiesc afaceri clădind de la zero, care lansează startup-uri fintech sau gândesc produse ori servicii noi. Prin definiție, antreprenorilor nu le lipsesc motivația, autonomia, scopul și flexibilitatea – pentru că de fapt asta înseamnă să fii antreprenor. Avantajul lor este că se pot transpune oricând în situația în care trebuie să își (re)gândească businessul de la zero.

Mai văd în aceste zile și o mobilizare extraordinară din partea tuturor celor care își doresc să îi ajute pe micii producători. Mulți dintre acești oameni generoși sunt foști sau actuali clienți ai acestor mici afaceri. Iată ce lecții ne oferă criza: avem șansa uriașă de a putea produce în România bunuri pe care până acum le importam și de a învăța, din mers, cum să ne dezvoltăm afacerile în mediul digital.

Pe toți antreprenorii îi unește același fir roșu: speranța că vor rezista până după pandemie.

Pentru că da, și în antreprenoriat speranța moare ultima.

Toți ne dorim ca această situație să se termine cât mai repede. Dar cel puțin, din asta am învățat câteva lucruri esențiale: că suntem foarte ușor adaptabili, că putem fi organizați și eficienți și că nu e deloc obligatoriu să petrecem ore interminabile în trafic. Că putem folosi aceste momente pentru a automatiza cât mai mult și a implementa soluții digitale. Mulți probabil că au înțeles deja și importanța rezervelor financiare ale companiei – fie că este vorba despre finanțări clasice/externe, autofinanțări sau rezerve de capital. Și au mai înțeles să nu se teamă de termeni ca factoring, scontare, microfinanțare.

Vom reintra în normalitate, conștienți fiind că lucrurile pot fi imprevizibile. Așa cum sunt mereu în antreprenoriat. Dar sunt sigură că vom fi mai precauți, ne vom asuma mai puține riscuri, vom fi mai recunoscători pentru ceea ce avem, mai eficienți și mai concentrați asupra lucrurilor cu adevărat importante. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult