Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Statul pe canapea nu este o soluție. Soluția este să repornim economia. Exemplul Lilianei, antreprenoarea care, în loc să se predea, a decis să se reinventeze

magazin - claudiu vuta

Hashtag-ul #stămacasă nu este nici pe departe soluția care ne va salva de Covid. Din contră, dacă vom rămâne în case, pentru o perioadă lungă de timp, fără a găsi soluții de repornire a economiei, acest lucru va duce la îngroparea acesteia. Nu doar a României, ci a întregii planete. Probabil, curba de propagare a Covid-19 va înregistra o aplatizare, în perioada următoare. Însă, ce vom face dacă în iarnă vom intra din nou în izolare sau carantină? Acest lucru afectează deja economia, dar în viitor aceasta va fi afectată și mai grav. În unele situații, iremediabil. Afaceri vor fi închise, oameni vor fi concediați. Vom suferi cu toții.

Nu este în regulă să omorâm economia. În acest timp băncile centrale se pregătesc să tipărească monedă și să arunce bani din elicopter. Vom fi și săraci și bolnavi și cu economiile personale devalorizate, în cazul acesta.

Soluția este să repornim economia, să ne protejăm, nu doar să #stămacasă. Statul pe canapea, în case, nu este o soluție care să funcționeze pentru o perioadă lungă de timp.

Dacă doar o să ne complăcem să #stămacasă, fără a căuta soluții și a le aplica, ne vom teleporta la nivelul de trai din epoca Ceaușescu.

În perioada izolării, unul dintre cele mai afectate sectoare economice este sectorul Horeca. În doar două săptămâni au fost închise restaurante, puncte de desfacere, oameni au fost concediați sau trimiși în șomaj tehnic.

Practic, acest sector a dispărut și, fără aplicarea unor strategii inovative, nu va rezista restricțiilor de izolare impuse de criza Covid-19. Unele dintre companii au regândit procesele de distribuție, de exemplu, pentru a putea să își continue activitatea cu motoarele, pardon, în exemplul ce-l voi relata, cu cuptoarele turate.

Nu trebuie să privim doar spre companiile mari pentru a vedea cum se vor adapta, pentru că acestea nu vor avea probleme, companiile mari vor rezista și au forța necesară de a ieși cu bine din criză. Însă micile afaceri de familie, dacă nu se vor adapta, vor dispărea.

Un exemplu este cel al unei firme care activează în domeniul Horeca, o mică afacere de familie. Ce produse oferă această companie? Conform celor precizate pe site-ul firmei, mâncare sănătoasă și gustoasă. 

Locațiile firmei erau în permanență pline, clienții nu lipseau, din contră, totul mergea ca pe roate. În martie, afacerile firmei au fost puse pe butuci, însă. Vânzările au fost direct afectate și s-au prăbușit.

Restricțiile de circulație și izolarea impusă au forțat compania să se adapteze.

Dacă până la începutul crizei, s-au dezvoltat, s-au extins, pandemia a produs panică, dezamăgire, dezarmare, frustrare, neputință. Ca antreprenor faci previziuni, proiecții, un buget. Să vezi că toate punctele de lucru vor fi închise, te poate pune în genunchi. Nimeni nu prevedea așa ceva.

Ține doar de capacitatea întreprinzătorului să se ridice și să devină mai puternic.

Iar Liliana, căci acesta este numele întreprinzătorului, a căzut în genunchi. Apoi s-a ridicat. Găsise o soluție pentru a merge înainte, pentru a se dezvolta. S-a adaptat. Nu a concediat oameni, nu a închis firma. Știa că deciziile sale vor influența modul în care compania va rezista noilor condiții de piață.

A acceptat ceea ce se întâmplă și a decis să reorganizeze activitatea, a încercat să vadă spre ce se îndreaptă și nu doar cum va supraviețui, ci cum se va dezvolta. A mers împotriva curentului.

Liliana s-a gândit la clienți. Ce își doresc aceștia? Și răspunsul a venit. Clienții nu mai puteau cumpăra direct de la punctele de desfacere. Răspunsul a venit natural: “Le vom livra noi produsele“.

Astfel, firma a investit în mediul online, au făcut cunoscute deciziile lor, clienților. Au cumpărat publicitate în presă și Facebook. Mai mult decât atât, pentru ca noua strategie să funcționeze, au fost achiziționate mijloace de transport, pentru ca produsele comercializate să ajungă rapid la clienți, proaspete.

Fluxurile de livrare au fost optimizate, pentru ca fiecare transport să fie profitabil. Liliana a aplicat două principii sănătoase: “mai puțină vorbă, mai multă muncă“ și “ne vom implica cu toții pentru a trece peste criză, vom ieși mai puternici din această situație“.

De asemenea, a înțeles că partenerii de lucru sunt extrem de importanți pentru succesul afacerii și a venit cu pachete promoționale, oferind mai mult pentru aceeași sumă de bani cheltuită.

Atfel, firma continuă să funcționeze, angajații nu au fost concediați, clienții pot beneficia de produsele lor, iar în final statul va colecta taxe, impozite.

Exemplul de mai sus este unul care poate fi aplicat de companiile din sectorul serviciilor alimentare.

Soluția nu este doar să #stămacasă, fără a implementa soluții. Soluția este să repornim economia devenind inovativi, adaptându-ne mediului. Soluția este #BusinessRestart.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mi se pare mie sau articolul a starnit interesul celor ce nu prea vor "sa stea pe canapea"?
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Bill Gates a spus-o mult mai dur. Nu putem lua cu asalt terasele şi magazinele ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Vom încerca să stăm afară doar strictul necesar.
    • Like 0
  • Industria ospitalitatii, ca toate cele ce nu se adreseaza nevoilor primare, va fi puternic afectata si dupa reluarea activitatii, din cauza pierderii increderii consumatorilor. Din pacate vor fi multi cei ce, chiar daca isi vor permite, vor renunta la iesirile in oras pentru ca "nu se stie ce se intampla". In schimb s-ar putea ca, daca restrictiile se vor ridica la timp, in zonele turistice sa aiba loc o redresare buna pentru ca sunt multi cei ce vor renunta la concedii in strainatate pentru o vreme (si din cauze sanitare, dar si economice) si vor prefera cateva zile de relaxare in tara. Asa cred, cel putin.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    E o neînţelegere la mijloc: "staţi acasă" nu înseamnă "staţi degeaba". Sunt lucruri diferite. Nimeni n-a spus "staţi degeaba". Se pot face servicii online, există educaţie online etc. Ok, nu putem duce toată economia online, dar sunt sectoare care se pot face online, se poate combina timpul offline cu cel online etc. Nimeni nu ne opreşte ca după carantină să avem şi părţi online ale activităţii, în măsura în care putem.
    • Like 4
  • Nume check icon
    Intr-adevar situatia nu este deloc placuta si nici nu va fi prea bine anul acesta dpdv financiar. Sunt destul de multi care inca lucreaza, utilitatile, comertul, industria alimentara, agricultura pentru ca ei sunt cel care "sting lumina" intotdeauna. Este frumoasa "re-inventarea" firmei de mai sus si ma bucur pentru ei ca functioneaza, dar nu este o solutie pentru toata lumea. In primul rand, cei ca isi permit sa plateasca in plus pentru acest serviciu sunt clasa mijlocie si mai sus, marea majoritate nu prea sau chiar deloc.
    Pana la urma reluarea activitatilor treptat treptat este solutia, dar oricum nu cred ca totul va incepe imediat. HoReCa va fi in continuare lovita destul de mult mai ales ca la orizont nu prea se prevede ca vom avea vacante, sezon estival cu zece persoane pe un cearceaf, coada la mici si bere pe plaja si alte "luxuri"din trecut. Si atunci intrebarea este ce facem cu acest surplus de forta de munca in acest an?
    • Like 1
    • @ Nume
      maripos check icon
      Dar nici firmele din domeniu nu pot face toate la fel. De ce? Poate ca pur si simplu nu mai pot investi, poate au investit pana acum si nu mai pot accesa credite etc. O ideea buna nu e de-ajuns. Altfel multi eram bogati. O afacere buna nu e cea care iti pune in pericol toata invetitia. Riscul trebuie sa fie rezonabil,
      • Like 0
  • SI mie mi se pare o mare porcarie sa stam pe canapea cateva luni SI astfel sa ""salvam""vieti. Cine produce ceea ce consumam in timpul acesta? Extraterestrii? Sa presupunem ca bani avem. Romania se imprumuta cu cateva sute de milioane de euro.(un fleac). S-au tiparim alti bani. Dar mancarea din magazine cine o produce? Daca toti stam pe canapele?
    • Like 0
    • @ Cornel Cancel
      Parerist check icon
      Ceea ce sperie economia "traditionala" nu e cine produce ce consumam. Ci dimpotriva, cine consuma ce producem. Economistii, finantistii etc sunt mai speriati de prabusirea "durabila" a consumului decat de a productiei (care isi va reveni mult mai repede) pentru ca intregul sistem economic e bazat pe asta.
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult