Cătălin Zaman, un profesor de limba şi literatura română, predă la catedră de 14 ani, la aceeaşi şcoală la care a fost şi elev. În fiecare an a avut rezultate excelente.
Școala din Clondiru, un sat din Buzău, are toaleta în curte, pereții crăpați în unele locuri, ca mai toate școlile din mediul rural, dar copiii vin cu drag, mai ales la orele de limba română.
4 dintre elevii profesorului Zaman au obţinut în acest an nota zece la Evaluarea Naţională, iar mai bine de jumătate dintre ei au avut note peste nouă, scrie Digi24, care a realizat un reportaj la școala buzoiană.
Întotdeauna i-a încurajat pe copii să vină cu ideile lor, să îşi folosească imaginaţia şi creativitatea, niciodată să reproducă un șablon, spune profesorul Zaman.
„Am venit la școală, convins că în anul școlar următor voi pleca. Și la o oră pe care am ținut-o la ei m-am uitat în ochii lor și nu am putut să le spun că nu voi mai fi profesorul lor. Am știut că ceea ce am început cu ei trebuie dus până la capăt. Degeaba încercăm să folosim un limbaj academic dacă ei nu înțeleg. Trebuie să privim materia și cunoștințele pe care le transmitem, prin ochii lor. Abia atunci vom pricepe cum să le transmitem. Dăruire, pasiune, înțelegerea copilului, nevoile lor, problemele lor. Cred că ar trebui să schimbăm puțin și modalitatea de a preda, nu să îi sancționăm de fiecare dată când nu știu câte ceva. Rolul nostru e să îi învățăm, nu să îi sancționăm”, descrie profesorul Zaman.
Copiii provin din familii obişnuite, fără pretenţii financiare. Printre ei se află şi Maia, o elevă crescută doar de bunică. Maia a reuşit să ia zece la cel mai important examen de până acum. „Când a trebuit să adaug codul am băgat de vreo 5 ori ca să fiu sigură că e nota mea", spune cu emoții Maia Mihalache.
Elevii vorbesc cu drag despre profesorul lor de limba română. „Foarte mult a contat că veneam foarte entuziasmat la orele de română, sunt foarte relaxante. Domnul ne-a spus mereu să nu fim încordați, să nu fim dezamăgiți de noi și să fim foarte încrezători în noi", povestește Alexandru Mustețea.
„Dumnealui a încercat să ne ajungă la suflet, să ne fie un om foarte apropiat și chiar a reușit. De aceea ne-am dorit și noi să nu dezamăgim", completează colegul său, Denis Bratu.
„Consider că a fost o muncă în echipă, fără sprijinul domnului diriginte nu aș fi reușit să ajung la asemenea performanță. În primul rând a fost aproape de noi", vede Anamaria Matei.
Școala din Clondiru a avut în acest o rată de promovare de 85 la sută la limba și literatura română. „Chiar dacă avem toaleta afară, spiritul și profesorii sunt deosebiți", spune directorul școlii.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
- Peste tot in zonele sarace , in Moldova , Muntenia ,Ardeal , acolo unde copii traiesc greu , se straduiesc sa invete bine pentru a promova si scapa de nivelul de saracia Asa a fost si va ramane mereu cat timp lumea va exista, Marele Eminescu s-a ,,ridicat dintr-o zona foarte saraca -Botosani , sau Brancusi , etc etc,
Toată admirația pentru munca acestui profesor și un sfat: păstrați distanța socială! :)
Cred că principala problemă a școlilor cu performanțe slabe, indiferent de mediu urban sau rural, o reprezintă agresivitatea concertată în a arunca anatema asupra acestor școli și racolarea elevilor cu potențial intelectual și financiar de către școlile considerate prestigioase. Acest lucru nu este urmărit sistematic și cu metodă de nici o autoritate în domeniu, nu există un sistem coerent de testări științifice care să urmărescă progresul elevilor, iar în baza acestora munca educatorilor să fie apreciată pe baza acestui progres.
Am mai spus pe aici că dacă un colectiv de profesori de la o școală prestigioasă ar prelua pentru un ciclu complet elevii de la o școală considerată neperformantă, rezultatele obținute de către acest colectiv nu ar diferi cu nimic față de rezultatele obținute când la catedră erau ceilalți profesori.
Felicitări profesorilor de la Clondiru, iar presei îi revine sarcina de a afla și de a informa că sunt mult mai multe școli ca la Clondiru.
Imi pare rau ca acest articol nu are nici un comentariu. Oare cititorii Republica.ro nu l-au vazut ?!