Foto: George Călin/ Inquam Photos
În primăvara anului viitor, în comuna Făgețelu, Olt, va începe să funcționeze cea mai mare fabrică din Europa de prelucrare a lânii pentru producerea de materiale izolatoare, spune antreprenorul Cristian Mercioniu, cu experiență în domeniul imobiliar. Investiția totală este de 31 milioane de euro, din care echivalentul a 22 milioane euro asigurate printr-o schemă de ajutor de stat, inițiată de Ministerul Economiei. Anunțul a fost făcut anterior de Ministerul Agriculturii într-un comunicat în care preciza că firma Eco Partnersheep Insulation va primi un ajutor de stat pentru a construi în România „cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa”.
Fabrica va avea o capacitate de prelucrare de 25.000 tone lână brută pe an, un proiect-pilot fiind inaugurat anul trecut în județul Argeș.
„Ideea inițială a aparținut socrului meu, Dorin Nicolae, care are experiență în domeniul prelucrării lânii. Eu vin din zona de dezvoltare imobiliară și am zis să facem o fabrică și pentru consum propriu. Este un material foarte bun din punct de vedere al izolației termice, e natural, nu e toxic ca alte materiale de izolare, nu își pierde capacitatea de izolare termică la umiditate”, explică antreprenorul avantajele izolației din lână. În plus, fabrica vine să rezolve o veche problemă a ciobanilor – cea legată de valorificarea lânii.
În urmă cu aproape trei ani, lâna a fost trecută de la categoria produs agricol, la categoria deșeu de gradul 3. Lâna în cantități mari este un poluant pentru mediu. În fiecare an, ciobanii tund în România circa 36.000 de tone de lână. Aproape toată – peste 90% din cantitate, spune Cristian Mercioniu - se aruncă. „Ideea cu economia circulară - să iei un deșeu să îl transformi în produs finit și să nu rezulte niciun reziduu - este fantastică”, vede el, adăugând că în fabrică se va extrage lanolina, un produs valoros în industria farmaceutică și cosmetică. Resturile de lână din care nu se pot face izolații vor fi transformate în peleți - îngrășământ natural în agricultură.
Toată tehnologia pe care o va îngloba fabrica de prelucrare a lânii a fost pusă cap la cap cu o echipă de experți pe care spune că i-a găsit cu greu - „pentru că nu mai există industrie” - și cu echipe de profesioniști în domeniul prelucrării. „Partea de tehnologie am luat-o de la diferite firme din diverse țări. A fost o muncă contracronometru să putem să facem lucrul acesta”, spune el.
Fabrica va avea o capacitate pentru a putea procesa, în câțiva ani, aproape toată lâna ce se poate strânge în România, este încrezător Cristian Mercioniu.
„Probabil că va dura 2,3 ani să intrăm în ritm cu partea de achiziție, dar 25.000 tone de lână le vom putea procesa cu siguranță. Deja avem scrisori de intenție de la asociațiile de crescători de oi pentru 15.000 tone de lână. Diferența până la 25.000 tone va fi ușor de strâns”, crede el.
Ce au zis oierii cu care a vorbit? „Am stat de vorbă cu ei, sunt foarte, foarte fericiți, unii mi-au spus că practic rezolvă mai multe probleme într-un singur proiect: problema mediului și cea a valorificării lânii, care pe ei îi interesează cel mai mult”.
În cazul făbricuței-pilot deschise anul trecut, provocările au fost legate de certificarea produselor pentru domeniul construcțiilor. „Sunt mai multe firme care mai produc, dar nu au toate certificările. A trebuit să fac înconjurul Pământului, între ghilimele, să pot să certific produsele, pentru că nu toate certificările le-am putut obține în România”. O parte dintre certificări au fost obținute în România, la INCERC, inclusiv agrementul tehnic, iar o altă parte într-un laborator cu acreditări europene la Istanbul. „Asta a fost provocarea. Am început să producem, ne bucurăm că oamenii consideră că e un produs al viitorului și deja sunt discuții avansate cu consumatori și lanțuri de magazine din străinătate care să achiziționeze produsele noastre”.
Dorința mea e ca tot ecosistemul în care vom lucra - de la top management și până la ciobani - toată lumea să beneficieze pe termen lung și să aibă o predictibilitate a veniturilor multianuale. E foarte important, pentru că nu urmăresc doar un business de succes și cu un profit care să nu se întoarcă și către cei care participă activ la acest proiect”.
Pentru unitatea de prelucrare care va fi construită la Făgeţelu, provocarea este sincronizarea cu campania de tundere a oilor, din primăvara viitoare. „Planul este ca, chiar dacă nu ajungem să producem la capacitate totală, măcar să începem să procesăm încă de anul viitor, din primăvară. Asta e target-ul nostru pentru noua fabrică”, spune el. „Fiind cea mai mare fabrică din Europa, va avea o expunere foarte mare și va pune România pe harta țărilor care produc materiale sustenabile și care respectă producția de izolații cu amprentă carbon zero sau cvasi-zero”, a afirmat Cristian Mercioniu.
170-200 de locuri de muncă. „Joburile vor fi plătite așa cum se cuvine”
Fabrica va asigura 170-200 de locuri de muncă, capacitate ce ar urma să fie atinsă din al doilea an de funcționare, potrivit estimărilor antreprenorului. „Aceste locuri de muncă vor fi create într-o zonă în care nu s-a făcut niciodată nimic, e o zonă defavorizată. Joburile vor fi plătite așa cum se cuvine. Dorința mea e ca tot ecosistemul în care vom lucra - de la top management și până la ciobani - toată lumea să beneficieze pe termen lung și să aibă o predictibilitate a veniturilor multianuale. E foarte important, pentru că nu urmăresc doar un business de succes și cu un profit care să nu se întoarcă și către cei care participă activ la acest proiect”, susține Cristian Mercioniu.
Din lână, fabrica de la Făgețelu va produce pâsle fono și termoizolante destinate industriei auto, construcțiilor civile și industriale, precum și produse secundare ca lanolină, îngrășăminte organice sub formă de pelete, compost rezultat din nămolul de spălare.
Izolațiile pe bază de lână sunt mult mai apreciate în afara României, spune antreprenorul, și probabil va fi nevoie de o educare a potențialilor clienți în folosirea de materiale sustenabile, ce vin dintr-o economie circulară.
Cifră de afaceri de 290.000 lei și un singur angajat în 2021. „Dacă asta ar contraveni sau ar contrazice ghidul de selectare, ar fi rău, dar nu contravine”
Eco Partnersheep Insulation este una dintre cele opt companii selectate de Ministerul Economiei pentru a primi finanțare printr-o schemă multianuală de granturi de la bugetul de stat pentru investiţii iniţiale destinate companiilor din industria prelucrătoare. Asociația Oamenilor de Afaceri (AOAR) a criticat modul de selectare a firmelor ce vor primi bani de la stat, avertizând că sunt finanțate astfel „firme de apartament”, dând exemplul unei firme cu cifră de afaceri de 5.100 lei, cu un profit de 541 lei ce va primi ajutor de stat pentru a realiza o „investiție viabilă” în producție cu o valoare cuprinsă între 26-45 milioane de euro.
Eco Partnersheep Insulation, inființată în 2020, avea în 2021 un singur salariat și o cifră de afaceri puțin sub 300.000 lei, potrivit Economedia, care citează Termene.ro. Întrebat despre acest lucru, Cristian Mercioniu spune că asta nu contravine criteriilor de selectare ale Ministerului Economiei.
„Din punctul meu de vedere Ministerul Economiei a făcut lucrurile ca la carte, proiectul a fost pus în dezbatere publică, au fost niște criterii foarte bine stabilite, noi ne-am încadrat la criteriile din ghid. Era foarte clar în ghid faptul că se încearcă încurajarea firmelor inovatoare, și vedeți că noi suntem o firmă inovatoare. Ne-am încadrat la punctajul maxim, nu pot să comentez ce comentează alții. Ministerul Economiei și-a făcut treaba conform ghidului și într-un timp rezonabil. (În 2021 firma avea un singur angajat și cifra de afaceri de circa 290.000 lei). Dacă asta ar contraveni sau ar contrazice ghidul de selectare, ar fi rău, dar nu contravine”, încheie antreprenorul.
Ministerul Economiei a anunțat ulterior că, prin schema pentru industria prelucrătoare, se susțin investițiile în noi companii de producție, iar ajutorul de stat este acordat pentru realizarea de investiții inițiale sau pentru o investiție inițială în favoarea unei noi activități economice, potrivit unui comunicat de presă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ciorapi ,pulovere, fulare , caciuli ,tricotate bininteles . Apoi sa nu uitam covoarele cu tot felul de motive populare specifice zonei unde erau prelucrate , etc,
Toate aceste lucruri au cam disparut total ,Au mai ramas prin zona Maramures , acele patruri -covoare din lana numite acolo ,cerga ,ptentru asternut pe pat ,Este un produs exceptional de comod ,calduros si racoros vara, etc, Daca nu ar fi intervenit ,aceste noi produse contrafacute ( chinezarii sintetice , care numai estetic sunt valabile ,caci beneficii nu au .
Este o ideie geniala ,pentru acesta Fabrica . Personal cunosc multe locatii cu stna de oi ,unde ciobanii tund oile si dau foc la lana ,pentru ca nu au ce sa faca cu ea .