De ce învață românii istorie din filmele lui Sergiu Nicolaescu? „Un prieten mi-a spus că 'a văzut el' cum e cu Mihai Viteazul”

sursa foto: Profimedia

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, teologul Damian Anfile a declarat că percepția despre istorie în România, la nivel de masă, este formată mai degrabă de prozatorul Dumitru Almaș și regizorul Sergiu Nicolaescu, decât de istorici precum Nicolae Iorga, Petre P. Panaitescu, Constantin Giurescu și alții.

„Percepția despre istorie în România, la nivel de masă, e mult mai formată de Dumitru Almaș (n.r. autorul celebrelor „Povestiri istorice”) decât e formată de Nicolae Iorga, Petre P. Panaitescu, Constantin Giurescu și alții (...) Am avut o discuție interminabilă cu un amic, două ore dezbăteam ceva de Mihai Viteazul, până când el a dat argumentul hotărâtor: „Nu e, mă, așa, că eu am văzut”.

Mai zi o dată, ce ai văzut tu? Pentru că atunci și-a dat și omul seama cât impact a avut imaginea aceea vizuală asupra percepției lui. Da, s-a dorit crearea unor eroi. Ce a însemnat crearea eroilor ăstora pentru mediul social, cum a influențat percepțiile? Intențiile, eu nu contest, poate au fost bune la bază”, a spus Damian Anfile.

Acesta a dat și două exemple relevante în acest sens, punându-i în oglindă pe Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul.

„Eroismul lui Mihai Viteazul, că tot am adus vorba. E o discuție academică, eu am găsit-o cel mai bine ilustrată într-un studiu al unui britanic, Paul Michelson, care analizează pe baza lucrărilor unui istoric român puțin cunoscut, Gheorghe Brătianu, fiul lui Ionel Brătianu. Acesta face o analiză istorică comparativă, înșiruind calități și defecte, realism și compromis în istoria românilor, respectiv idealism și intransigență.

Și îi pune, spre exemplu, în balanță, pe Ștefan cel Mare cu Mihai Viteazul, dar comparația merge la mai multe niveluri. Ștefan cel Mare, în ciuda faptului că și la el ni se scot în față foarte numeroasele lui victorii, reale de altfel, dar victoriile alea sunt integrate într-un fel în politica lui de ansamblu, o politică eminamente a realismului și totodată a compromisului. A acceptat când trebuie să încline steagul, a înțeles foarte bine ce înseamnă durata. Deși a părut orientată pe termen scurt politica lui, ca o politică de supraviețuire, de fapt rezultatele au fost mult mai pregnante.

Opera lui Mihai Viteazul a rămas așa, un meteor, o chestie care a durat de fapt un an, că atât a durat Unirea Principatelor, dar care nu a lăsat consecințe decât mult mai târziu, reluată de personalitățile secolului al XIX-lea, care pe baza asta au fabricat discursul comun, real, care a dus la unirea finală. Mihai Viteazul, în schimb, pare animat de idealism, chiar dacă idealul lui nu a fost, cum se spune de multe ori, unirea românilor, nu avea conceptul ăsta, nimic din documente nu arată că gândea în direcția asta.

A gândit, pe niște chestii mai pragmatice într-adevăr, că oamenii ăștia pot fi uniți rapid pentru că au unitate de limbă și de credință, nu există disensiuni fundamentale între ele. Dar maniera în care a făcut-o a reușit să deranjeze toate statele învecinate, era clar că nu avea cum să dureze opera asta”, a spus Damian Anfile.

Damian Anfile: Măreția voievozilor poate fi ulterior folosită de oricine în justificarea unor acțiuni

Întrebat care este, în opinia sa, cel mai mare fals istoric construit de propaganda comunistă, în anii 1970-1980, în care românii cred și astăzi, Damian Anfile a răspuns:

”Mi-e greu să desemnez un caz, dar ceea ce pot spune este că vârfurile absolute în falsificarea istoriei au fost obținute de regimurile extremiste, că au fost de dreapta, în anii 1930-1940, sau că au fost de stânga, ulterior. Ele sunt campioane în mitizarea tuturor istoriilor. Nu înseamnă că altfel figuri mult mai agreabile, cum sunt Nicolae Bălcescu mai demult sau alții, n-au produs și ei falsuri. Depinde de intenție cumva, tot așa, judecarea deciziilor, dar în perspectiva lungă a lucrurilor, nu doar în imediat”.

De asemenea, întrebat despre „reevaluarea” și „revalorizarea” voievozilor, din anii 1970-1980, pusă în oglindă cu „apariția” recentă a acestora pe panourile politice, Damian Anfile a răspuns:

„Este exact ilustrarea vie a consecinței de care am menționat înainte. Crearea unui fond aproape folcloric, despre măreția voievozilor, care ulterior poate să fie folosită de oricine în justificarea unor acțiuni. Și treaba asta se pliază foarte mult pe cultura de astăzi, care nu prea mai este o cultură a verificării informației, pentru că de multe ori nu mai ai timp să verifici (...)

Cei care au făcut o lucrare sau o documentare înainte de 1989 dispuneau de câteva lucrări pe subiect și asta era tot. A venit era bibliotecilor venite din afară, a xeroxurilor, a multiplicării lucrărilor, titlurile au crescut la 20-30 (...) După care astăzi, poți să mergi de la sute până la câteva mii de lucrări, inclusiv pe teme de istorie românească, și fiecare o să-ți vină cu viziunea lui.

Drept urmare, e mai degrabă o chestie de cum cauți cunoștințe și la ce sistem de valori te raportezi, nu mai poți să probezi pas cu pas fiecare lucru, pentru că informația este mult prea diversă și nu mai ai timp”.

Ulterior, acesta a menționat că, la nivelul percepției populației, o victorie istorică este mai ușor de înțeles decât o politică economică de succes, fiind mai palpabilă.

„Până la urmă, cine a fost mai mare: Ștefan cel Mare, Matei Basarab, Mihai Viteazul, Vlad Țepeș? Pentru statele românești, indiscutabil Ștefan cel Mare și Matei Basarab. Nu ăia care s-au bătut, ăia au adus niște vremuri oribile pentru cei care erau contemporani cu ei, că au intrat toate armatele în țară, era supt și ultimul bănuț să se plătească armatele, ce era bine atunci? Adică tot timpul trebuie să știm să facem diferența asta.

A fost nevoie de fapte eroice să construim un discurs național, să avem în jurul căror valori să ne unim, astea au fost alese, că sunt mai palpabile. O victorie e mai ușor de înțeles decât o politică economică care s-a dovedit de succes, dar în 30 de ani. La fel e și raportarea asta la trecut, mergi pe niște lucruri decantate, pentru că alea ți se par mai limpezi, fără să înțelegi că alea nu se vor mai repeta niciodată”, a spus Damian Anfile.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp