Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România are nevoie ca de aer de un program „Înapoi la școală” pentru bătrâni

Te gândești cu groază că vei îmbătrâni în România.

Că vei trăi doar pentru cele câteva zile de Crăciun în care copiii ți se vor întoarce în țară. Că în rest vei orbecăi prin oraș între Casa de Pensii și Farmacia Inimii. Că vei sta noapte de noapte cu ochii în televizor așteptând un mincinos care să-ți promită că-ți va crește pensia. Că singura ta distracție va fi să te plimbi cu autobuzul gratuit până la capăt de linie.

I-ai văzut pe ecran pe bătrânii din țări mai norocoase cum coboară din vasul lor de croazieră la Constanța ca să dea o tură până la Cazinoul nostru jerpelit: călătoresc, petrec, au dinți. Mulți se apucă de cursuri care le țin mintea ocupată, sunt activi, fac sport sau o muncă ușoară, care le dă sentimentul că societatea are nevoie de ei.

Mai nou, țările nordice discută un proiect „Back to school”, prin care educația ar trebui să devină obligatorie pentru bătrâni. Da, obligatorie! Inițiatorul proiectului aflat în procedură de dezbatere publică este Poul Nielson, un fost comisar european social democrat, care susține că, doar în acest fel, societățile pot ține pasul cu provocările pieței muncii și cu progresul tehnologic. Și că dreptul la educația obligatorie este cea mai înaltă formă de îngrijire și de respect pe care statul o poate da bătrânilor săi.

Atenție! Nu mese de 1 mai, nu pungi cu zahăr și ulei, nu diplome de seniori fruntași. Educație!

Acum gândiți-vă ce-ar însemna ca dl. Nielson să vină cu o astfel de idee în România. Ar fi desființat imediat. I s-ar spune că a trimite niște pensionari la școală, după ce au muncit o viață întreagă, este o insultă.

La noi, aceasta ar fi o idee deranjantă și pentru stânga (care n-ar mai avea pe umerii cui să plângă), și pentru dreapta (care n-ar mai avea pe cine să dea vina), și pentru politicieni (care au nevoie de mase disciplinate de votanți, care să nu pună întrebări), și pentru televiziuni (care trag cu dinții de un public captiv în warcraftul pe care-l regizează seară de seară).

În România, școala nu este o bucurie, ci o pedeapsă cu care ne amenințăm copiii, iar învățarea nu este o sărbătoare a minții, ci o corvoadă. Mulți compatrioți își petrec anii de școală obligatorie fie încercând să memoreze mecanic niște lecții predate de dascăli fără chemare, fie căutând scurtături, căi de a păcăli sistemul sau un prost de la care să copieze. Atitudinea societății românești față de școală este, așadar, una rece, dacă nu ostilă. Dacă ar veni cu ideile sale în România, tare mi-e că dl. Nielson ar fi privit cu ură în primul rând de beneficiari, de cei cărora ar încerca să le ofere „suprema formă de îngrijire și respect”.

Consecințele felului în care trecem prin școală le știm: suntem cel mai slab educat popor din Uniunea Europeană, cu o rată a analfabetismului funcțional de 42 la sută. Potrivit statisticilor europene, am căzut sub bulgari (41 la sută), cu care împărțeam ultima poziție din acest nefericit clasament. Să fii analfabet funcțional înseamnă să cunoști semnele, să poți citi, dar să nu înțelegi ce citești, să nu fii în stare să faci conexiuni logice, să nu reușești să ajungi la miezul unei idei. Iar procentul de 42 la sută cred că este încă mult prea generos: deoarece una este să citești subtitrarea de la filme, un titlu de ziar sau un status de Facebook, alta e să citești Plumb de Bacovia, un text științific sau să interpretezi un grafic simplu. Ne place în această perioadă a anului să râdem în presă de perlele de la bacalaureat, dar câți adulți care ar citi Plumb chiar ar înțelege ce citesc? Nu ne-ar surprinde ca mulți telespectatori să creadă că este vorba despre pensii și despre ministrul Rovana Plumb.

Discuția despre educație în România se termină brusc după bac sau după terminarea facultății. Ruptura se produce în momentul absolvirii. Ideea de educație continuă nu există. Statul consideră că și-a făcut datoria și-și iese din rolul de educator imediat după ce a scăpat de încă o promoție: ce se întâmplă în următorii 50-60 de ani cu cetățenii lui nu-l mai interesează. Avem în acest dezinteres cauza principală a înapoierii, a mediocrității și a ratării societății românești în ansamblu. Rarele inițiative ale companiilor private de a le oferi angajaților cursuri de formare profesională sunt picături în ocean; iar de multe ori aceste cursuri nu sunt altceva decât sesiuni de dezvoltare personală ținute de diverși vorbitori motivaționali de calitate îndoielnică.

Cine chiar vrea să se instruiască după terminarea facultății trebuie să plătească. Mult. Orice curs (de limbi străine, de calculatoare etc.) costă de la câteva sute, la câteva mii de euro. Iar cursurile de formare profesională „gratuite”, din bani europeni, sunt de multe ori niște forme fără fond. Apoi, dacă ai și un job, trebuie să dai de un angajator cu adevărat deschis la minte care să te învoiască „să ajungi la curs”. Iar dacă ai și serviciu, și copii, și o casă te ținut, constați cu durere că ziua nu are decât 24 de ore și că visurile tale de împlinire intelectuală sunt curmate brusc de o țară care te vrea prost, cum zicea un refren din anii '90.

Din motivele enumerate mai sus, nu vom avea vreodată educație permanentă obligatorie în România. Pentru asta ar fi trebuit ca cei care au condus educația românească să fi construit până acum un univers al învățării corecte, în care indivizii să înțeleagă că doar cartea și munca susținută le pot deschide viitorul. Înțelegem acum cât de otrăvitoare este ceea ce ministrul Educației numește „cultura copiatului”, care i-a produs pe marii clasici ai imposturii; iar aceștia ne conduc societatea, devenind ei înșiși modele pentru o populație care nu mai știe să „citească” oamenii de lichele.

Putem însă deschide o discuție despre educația permanentă opțională? Cum, de la ce vârstă, cu ce bani? - acestea sunt detalii. (Nimic nu împiedică, de pildă, statul să stimuleze fiscal companiile private care investesc în educația angajaților).

Important e ce alegem ca țară: acceptăm situația în care majoritatea este masa de manevră a unei minorități cinice și corupte sau ne dorim o societate educată, în care analfabetismul funcțional să fie redus cel puțin la media europeană? Vrem să fim mâna de lucru brută și fără mari pretenții intelectuale a Europei sau vrem să facem saltul spre viitor, spre joburi bine plătite, prin inovație, creativitate, cercetare, tehnologie, educație permanentă? Vrem o sumă de adulți care se comportă ca o turmă manipulată sau o societate cu cetățeni care-și cunosc drepturile și locul în lume?

De aceea, bătrânii trebuie să aibă dreptul să se întoarcă la școală dacă vor. Vor constata astfel că geografia lumii în care trăiesc s-a schimbat și că ei înșiși pot contribui la schimbare, că istoria pe care au învățat-o la școală s-a schimbat și că istoria o pot face și ei, că universul tehnologic înseamnă mai mult decât o telecomandă.

În fine, o mențiune referitoare la vârstă: nu trebuie să fii pensionar ca să intri în programul „Înapoi la școală”, care ar trebui să fie un proiect al educației continue, pentru orice vârstă. Bătrân începi să fii în momentul în care nu mai gândești cu propriul cap. Unii constată la nici 40 de ani că au îmbătrânit. Că mintea altădată ageră, le este împâclită. Că încep să nu mai aibă rost, că ofertele de muncă pentru ei se împuținează pe zi ce trece, că nu mai sunt calificați pentru noua lume care se schimbă cu repeziciune. Că li s-au împuținat cuvintele și că ele coincid izbitor cu burtierele de la TV. Că vor îmbătrâni singuri și triști și săraci în spirit dacă nu-și pun mintea la lucru.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Scrise din inima pt inima ,multumim
    • Like 0
  • E cea mai desteapta idee pe centimetru patrat! Dar la noi ar spune unii:"Ce mai vrea si mosul/baba ala/aia ?! Ii cauta moartea pe acasa si lor le arde de invatatura !!!" Pe unii tineri ii deranjeaza si daca vad o femeie in varsta ca se ingrijeste si se aranjeaza! Ce cauta o pensionara sa poarte bratari ? De parca pensionara aia nu muncise si platise pentru pensia ei . Chestia asta am vazut-o pe site-ul unei televiziuni. Chiar jurnalistii fac discriminari de genul "un batran" de 59 ani sau "o batrana". Corect ar fi "o femeie/ un barbat" de.... In tarile vestice , si in Asia, nici cand depasesc 70 nu li ze adreseaza astfel ! Asta-i din familie! Cum isi respecta parintii si bunicii , asa vor respecta si pe altii ca ei !
    • Like 0
  • Ani de zile am fost de părere că in România,la scoală s-a învăţat ceva. Până am întâlnit un domn, în jur de 60 de ani,cu care stând la discuţii am observat că proverbul românesc : prostul Nu e Prost destul dacă Nu e şi fudul e adevărat. Domnu a facut liceul şi avea bacalaureatul luat.Bătos nevoie mare mi-a explicat cum Cezar a cucerit Dacia in jurul anului 1000!!!! Şi multe alte inepţii. Din păcate nu este singurul conaţional care m-a dezamagit prin lipsa unor cunostiinte elementare.
    • Like 1
  • check icon
    „ Bătrân începi să fii în momentul în care nu mai gândești cu propriul cap. ” // Mmmm. / Inevitabil cad în atac la persoană. A dlui autor. / Dînsul judecă via propriul cap, dar foarte-foarte atent la ce vrea un segment de cititori să audă. // Urmează să cădem de acord cît rămîne procentual pe-aici, din mintea proprie.
    • Like 0
  • check icon
    „. Unii constată la nici 40 de ani că au îmbătrânit. Că mintea altădată ageră, le este împâclită.” // Eu personal am îndoieli că insul căruia i s-a cețit mintea la 40 ani a avut-o vreodată de calitate. // În paralel, sînt curios cum arată cititorul „Republicii” care pică lat la așa rînduri. Îndeobște, așa semeni frecventează alte săli virtuale. de pildă a lui Teo Trandafir, dar și simpatica teleastă îmi pare a încropi materiale mai coapte...
    • Like 0
  • check icon
    „Te gândești cu groază că vei îmbătrâni în România. Că vei trăi doar pentru cele câteva zile de Crăciun în care copiii ți se vor întoarce în țară. Că în rest vei orbecăi prin oraș între Casa de Pensii și Farmacia Inimii.” / Posed o inimă de piatră. Nici gînd a vărsa lacrimă (ori îngrijorări), la așa rînduri simțite. Urez însă altora izbînzi pe-așa teren.
    • Like 0
  • check icon
    Lasand la o parte "obligativitatea" , mi se pare o idee foarte buna;
    Cunosc persoane in varsta ( nu chiar pensionari) care si-ar dori sa invete lucruri noi; Sa se specializeze in tehnici, lucruri si metode noi;
    Vi se pare inutil? Pai sa vedem: Cati dintre ultrascolitii astia care se opun unei recalificari - sau noi calificari ale celor in varsta, stiu sa schimbe un bec ( este un exemplu- nu-l interpetati ca atare)? Va spun eu ( intamplator am amici cu firme de productie si tipa dupa angajati- platind cu bani buni- pentru ca NU VINE LUMEA LA LUCRU FIZIC!!!!) - cam 1 la mie;
    Restul sunt mari mesteri in stringul patru de la comanda din PL/SQL de reverificare a stringului trei ( tot exemplu); Si in browsat FB. Si in raspuns monosilabic pe whatsapp; Asta-i?
    Odata cu reeducare batranilor ( si mai putin-batrani) s-ar cunoaste un mare reviriment pe piata muncii; Sunt sigur; Si- reversul medaliei- s-ar apuca tinerii de invatat chiar din clasele mici; Ia uitati-va ( sau- ca sa vorbesc ca ei - I-a uitativa!) la rezultatele lor si la cunostintele pe care le au dupa ce termina 12 clase; Sau - mai grav- dupa ce termina o facultate; Cat de jenant va fi sa-ti explice tie- pusti de 22 de ani- un mos de 65 cum sta treaba cu sistemul bancar, sau cu ...orice alta chestie in care s-ar specializa?
    De ce sa-i explic zilnic tatalui meu functiile pe care le are telefonul sau- cand ar putea fi predate ( si stiu sigur ca s-ar duce la cursuri- nu ca tinerii, din 2 in 2) la scoala?
    De ce sa-i explic de ce nu e bine sa-si tina banii intr-o singura moneda ci sa-si comupna un cos valutar bazat pe istoricul si trendurile cursurilor valutare; S-ar putea preda la scoala; Ca s anu mai spun ca as prefera sa vad o femeie de 60 de ani la ghiseul bancii, dandu-mi calm toate informatiile de care am nevoie, si nu o nefericita care-si verifica mailul din 5 in 5 secunde in loc sa fie atenta la ce-i solicit eu ( intamplare de curand)?
    Foarte bun articolul;
    Dupa opinia mea - nu se va intampla asta in cursul vietii noastre ( doar daca vom fi cuceriti de extraterestrii) pentru ca pensionarii si batranii nostri sunt masa de manevra ieftina su usor de prostit pentru politicieni; Deci....da, dar NU!
    • Like 3
  • Samsara check icon
    Am predat si eu (voluntar) candva intr-o scoala pentru adulti romi, dar intre timp s-a desfiintat. Era doar un proiect pasager, electoral. Sunt de acord ca ar trebui alfabetizate si persoanele in varsta, dar asta numai dupa ce toti copiii din Romania ar merge la scoala...Deocamdata Romania este pe primul loc din UE intr-un top al analfabetismului.
    • Like 0
  • Grea problemă,domnule Negruțiu.„Dreptul la educație obligatorie pentru bătrâni”? La noi? Cine s-o organizeze? Cei care au jefuit economia românească de după 1989 și care încă ne fac legi și ne țin lecții pe posturile de televiziune? Dar ei nu sunt în stare nici cel puțin să fure,dovadă că sunt prinși unul câte unul, Ba chiar câte doi sau câte trei. Și de unde profesori,și de unde bani,și de unde spații de învățământ? Și ce să-i învățăm?
    Cred că soarta bătrânilor din România e pecetluită. Pe de altă parte un absolvent de facultate dacă vrea să învețe poate face acest lucru și singur,pentru că poate avea dacă dorește toate informațiile de care are nevoie. Eventual,ținând seama de ceea ce este și de ceea ce a fost școala românească în ultimii 75 de ani,ei ar putea fi învățați cum să învețe. Ar fi suficient.
    Cred că o problemă mult mai acută este cea a dascălilor,care au ajuns dascăli înainte de a cunoaște și,mai ales,de a înțelege psihologia copilului și care,așa cum în sfârșit se afirmă deschis,nu știu să-i învețe pe elevi să gândească ci doar să memoreze,deci nu știu să-i învețe pe elevi să înțeleagă lumea și să se bucure cu adevărat de școală. Aceștia chiar ar trebui obligați să învețe a fi dascăli în adevăratul sens al cuvântului.
    Apoi mai este problema tinerilor părinți și,în general,a tinerilor care se căsătoresc și care încep să facă copii (dacă nu cumva i-au făcut înainte de căsătorie) fără să cunoască nici ei psihologia copilului și modul cum să se poarte cu propriii lor copii pentru a-i forma oameni în adevăratul sens al cuvântului. Și aceștia ar trebui obligați să învețe ceea ce trebuie să știe un tată sau o mamă de copil. De fapt,eu cred că nu ar trebui să li se permită să se căsătorească sau să se ocupe de creșterea copiilor lor fără o examinare prealabilă și serioasă. Când aceste probleme vor fi rezolvate ne putem ocupa și de bătrâni. Până atunci...
    • Like 1
  • "Ca de aer" Romania are multe alte nevoi inaintea reeducarii obligatorii a batranilor! Sunt impotriva a tot ce e importat din afara doar pe motivul ca ei sunt mai grozavi, fara a analiza daca la noi se potriveste, e important si e momentul
    • Like 0


Îți recomandăm

Telemunca

Odată cu răspândirea noului coronavirus de la o țară la alta, companiile din toată lumea și-au schimbat politica de resurse umane și și-au încurajat angajații să lucreze la distanță pentru a preveni extinderea epidemiei. O decizie care ține de supraviețuirea biologică, dar și de supraviețuirea ca business. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Recul

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

Citește mai mult

Alphahead

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

Citește mai mult