Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sclavi imperiali, icoane cât peretele și pa restricții

Cristian Tudor Popescu

●„Ne doare în cot de sancțiunile Occidentului”. Așa a fost tradusă la noi, eufemistic, declarația ambasadorului Rusiei în Suedia. De fapt, Tatarintsev a zis, după cum titrează presa suedeză, „men vi skiter”: „Ne căcăm pe sancțiunile lor”. Exprimarea sintetizează strategia lui Putin în criza ucraineană, criză fabricată de Rusia.

Trivialitatea, brutalitatea enunțului se adresează în primul rând rușilor, dar și membrilor și simpatizanților partidelor anti NATO și anti UE din Europa. Însă în ce stare se află statul rus care amenință să atace Ucraina? O spune general-colonel Leonid Ivashov, fost înalt responsabil militar, președintele „Adunării ofițerilor ruși”, în apelul către Putin și cetățenii Rusiei, susținut de 5.000 de semnături: 

„Ce amenință astăzi existența Rusiei? Există într-adevăr o amenințare – țara este pe punctul de a-și încheia istoria. Toate zonele vitale, inclusiv demografia, se degradează constant, rata de dispariție a populației bate recorduri mondiale. Degradarea este sistemică. Este o amenințare de natură internă, derivată din modelul statal, calitatea celor aflați la putere și starea societății, iar cauzele sunt: stat neviabil, incapacitate și lipsă de profesionalism a sistemului de putere și administrație, pasivitatea și dezorganizarea societății. Amenințări externe, ele există. Dar nu sunt majore și nu amenință direct statul rus și interesele sale vitale. Structurile NATO nu se întăresc și nu au activități amenințătoare. Conducerea Rusiei, dându-și seama că nu e capabilă să scoată țara din criza sistemică, temându-se de o revoltă populară, a decis să activeze linia politică a războiului”.

Într-adevăr, asta este tot ce poate să livreze dictatura lui Putin unui popor trist, ținut în sclavie, trăind o viață cenușie, măcinată de corupție, boli și alcoolism: sentimentul că sunt sclavi imperiali. Ce altceva ar putea un kaghebist să pună în centrul sistemului său de valori decât puterea de a stârni frică? Dacă Rusia nu e iubită, măcar e un imperiu temut și poate să sfideze restul lumii. Cât o să-i mai fericească asta pe ruși, om vedea.

●Novak Djoković anunță că e gata să lipsească de la turneele Roland Garros și Wimbledon, unde e actualul deținător al titlurilor, întrucât nu e vaccinat și nu vrea să se vaccineze. Prima constatare care-mi vine în minte auzind asta este ridicolul mascaradei așa-zisului test pozitiv de covid, făcut la o chiuvetă din Belgrad, cu care a vrut să joace la Australian Open, unde toți ceilalți jucători erau vaccinați. Ar fi putut de atunci să spună ca acum, nu mă vaccinez, asta e, și să nu vină deloc la Melbourne, de vreme ce e gata să renunțe la RG și All England Club.

Nu-mi vine să cred că problema lui Djoković e doar corpul său și vaccinul. E un tip inteligent, nu prea are cum să creadă că vaccinul i-ar putea face mai rău decât boala covid, pe care a contractat-o după turneul său „dezlănțuit”, Adria Tour. Și știe foarte bine că niciun jucător din lume nu a acuzat efecte deranjante ale vaccinului. 

E posibil însă ca atitudinea campionului sârb să aibă rădăcini mai adânci: Djoković e mai mult decât antivaccinist, e antioccidentalist. Vaccinul nu e doar o substanță medicală, e o creație a Westului. Am putut studia la scenă deschisă naționalismul isteric, dezgustător, al rudelor sale apropiate, în cap cu tatăl, care zbiară că tot Occidentul putred complotează împotriva familionului Djoković și Serbiei. În conflictul Rusia vs NATO-UE, Novak și ai săi sunt cu siguranță de partea Rusiei imperiale, slave și ortodoxe – n-am văzut icoane mai mari decât cele cu care s-a pozat acum Djoković alături de ierarhi ai bisericilor din Serbia și Muntenegru.

Un singur lucru ar mai fi de spus: ca și vaccinul, tenisul, pe care îl practică de 30 de ani și care l-a făcut pe Novak Djoković ce este, e o invenție a Occidentului, nu a Estului pravoslavnic...

●Printre cei aproape 100 de oameni care mai țin morțiș să moară de covid într-o zi, s-a stins și un tânăr de 25 de ani, din Galați, nevaccinat. Supermajorității poporului român i se fâlfâie ca tricolorul de asta. Covid nu-i mai interesează nici măcar pe cei care se infectează. Restricțiile nu mai servesc decât ca pretext pentru maimuțeala de „convoaie ale libertății” și mitinguri ale hăitașilor lui G. Simion. Prin urmare, mi se pare logic să fie ridicate, de îndată, toate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon pompa - combustibil

Conflictul din Orientul Mijlociu a avut o amprentă majoră asupra piețelor financiare. Pe lângă carburanți, gazele naturale, îngrășămintele sau aluminiul au devenit mai rare în diferite regiuni ale lumii, cu efecte variind de la creșteri de prețuri până la raționalizarea ofertei acolo unde deficitul a ajuns problematic. foto Profimedia

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Bag de seamă că a fi politician nu presupune decât întâmplător să înțelegi funcționarea economiei și deci să adopți politici sănătoase și durabile. Aproape că nu mă mir când un politician de vârf spune despre deficitul bugetar că îl deranjează într-un loc pe care pudoarea mă împiedică să îl menţionez. Și mai observ un lucru: pentru anumiți politicieni, repetarea acelorași enormități de foarte multe ori este un excelent mod, după mintea lor, de a face oamenii să le şi creadă.

Citește mai mult