Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Șefii toxici. Ce întrebări ar trebui să-și pună angajații care se confruntă cu o astfel de situație

Angajată tristă

Foto: Getty Images

Am discutat în două articole până acum despre șefii toxici și am detaliat în cel de-al doilea perspectiva liderului. Acum voi arunca o privire mai detaliată asupra angajaților.

Ca în orice relație, înainte de a da vina pe celălalt, trebuie să ne analizăm propria conduită. Nu pentru a-l absolvi pe celălalt de vină. Ci pentru a înțelege propria noastră contribuție la situația neplăcută în care ne găsim. Așa cum am mai vorbit în trecut, pentru a fi parte din soluție, trebuie să fim parte și din problemă.

Se ridică așadar următoarele întrebări: Ca angajat, am competențele necesare pentru rolul pe care îl dețin? Nivelul performanței profesionale se ridică la nivelul slujbei și organizației? Dar nivelul de încredere în mine? Cât de bun sunt în ceea ce fac? Ce și cum pot schimba la mine pentru rezultate mai bune? Chiar dacă nu lucrez într-un context sau echipă perfecte, sunt dispus să fac tot ce ține de mine pentru mai bine? Îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce fac sau dau vina mereu pe alții, circumstanțe, lipsuri?

Reușesc să fiu obiectiv și constructiv atunci când primesc feedback din partea colegilor și șefilor? Când mi se spune să îmbunătățesc lucruri sau să remediez greșeli mă țin de treabă sau le pun pe seama răutății altora? Sunt corect în contribuția pe care o aduc în echipă? Fac parte dintre cei care rezolvă probleme sau cei care le rostogolesc în grădina colegilor? Dau în fiecare zi tot ce am mai bun sau mă limitez la minimul necesar pentru a-mi încasa salariul?

Mi se potrivește ceea ce lucrez sau doar n-am găsit altceva? Dacă nu mi se potrivește, trebuie să fiu conștient că din start totul va fi mult, mult mai greu. Dacă suntem omul potrivit la locul potrivit neplăcerile sau nepotrivirile sunt rare. Desigur, vor fi greutăți și probleme. Însă vor cântări puțin, mintea va fi concentrată pe soluții și vom avea motivația de a evolua, de a merge mai departe.

Problema este că, din păcate, situațiile în care putem spune că suntem într-adevăr omul potrivit la locul potrivit sunt rare. Într-o astfel de situație, probabil că percepem totul din jurul nostru ca fiind toxic. De la mediu și colegi și până la lider. Însă toxicitatea vine de la faptul că locul nostru nu este acolo. N-are nicio legătură cu ceilalți, oricât de imperfecți ar fi oamenii sau organizația.

În acest caz soluția nu este facilă deloc. Pentru că înseamnă schimbare – fie atitudinea noastră față de ceea ce facem, fie a locului de muncă. Important este să analizăm ce ni se potrivește și căutăm acest lucru care ne poate împlini. Știu că nu este simplu. Dar merită încercat pentru a scăpa de toxicitatea de a face în fiecare zi ceva ce nu ne place, nu ne motivează și nu ne face bine.

O altă problemă pe care trebuie s-o luăm în considerare este că și observațiile pertinente sunt ofensatoare. Mai bine spus, cu cât sunt mai aproape de adevăr, cu atât ne deranjează mai mult. Trebuie să fim atenți și să distingem între feedback realist, chiar dacă nu a fost formulat perfect, și un feedback dat cu intenția de a ne răni demnitatea umană. Pentru oricare dintre noi, cel mai facil răspuns este să dăm vina pe ceilalți. Însă această reacție nu ne ajută să evoluăm.

Dacă rezultatul analizei obiective este că într-adevăr intenția a fost de a ne umili, atunci trebuie să găsim soluții.

Dacă însă percepția feedback-ului vine la pachet cu senzația extrem de neplăcută că e și ceva adevăr acolo… trebuie să luăm măsuri. În primul rând pentru că, dacă devenim mai buni, ne vom simți mult mai bine. În al doilea rând, pentru că devenind mai buni vom avea mai multă încredere în noi înșine și puterea de a ne apăra punctul de vedere. Dar pentru a obține senzația plăcută de încredere în noi înșine trebuie să plătim prețul onestității cu noi înșine.

Iar problema cu oglinda rămâne. Daca nu ne place ce reflectă, soluția nu este să o spargem.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bun. Despre cei care angajeaza absolventi, ca sa profite de facilitatile oferite de stat, apoi ii arunca in drum dupa trei ani, de fapt ii forteaza sa demisioneze, pentru ca oricum nu le-au depistat vreo greseala pentru concediere, se stiu, oare destule? La AJOFM au teancuri de asemenea dosare.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult
sound-bars icon