Shoppingul compulsiv dăunează grav sănătății

Deși îmi spun în fiecare an să fac din timp cumpărăturile de sărbatori, nici anul acesta nu am reușit și, vrând nevrând, am ajuns la Mall.

În timp ce mă uitam cu un ochi la listă și cu altul la rafturi, aud un trosnet brusc și un răget puternic de bărbat. La nici 1,5 metri de mine era un bărbat căzut într-o baltă de sânge cu spasme musculare la nivelul întregului corp și cianotic.

Mă duc lângă el. Îmi dau seama că e în plină criză convulsivă. În timp ce fac toate manevrele necesare primului ajutor în acest caz, asigurându-mă că previn leziunile, că nu se îneacă, că respiră, și nu își secționează limba, cu un ton calm încerc și să îi liniștesc și pe cei din jur că va ieși din criză, dar e bine să se sune la salvare, care a ajuns oricum după ce omul ieșise din episod.

Bărbatul avea undeva în jurul vărstei de 33-35 de ani și era însoțit de o doamnă care mi-a spus că e prima dată când i se întâmpla acest lucru și că nu e pe medicație, situație care nu este de altfel neobișnuită pentru acest tip de patologie.

Majoritatea persoanelor cu boală epileptică se comportă normal între crize și chiar pot duce o viață normală.

În schimb, au risc crescut de a avea o criză atunci când sunt supuse unui stres emoțional sau fizic intens, când nu dorm suficient sau când sunt hipooxigenați sau hipoglicemiați. De aceea, stimuli foarte puternici întâlniți în spațiile comerciale mari, ca lumini intermitente, surescitare, aglomerație, la care se adaugă nemâncatul o perioadă lungă de timp, pot declanșa o criză, chiar dacă persoana suferă de boală convulsivă sau nu și acestea poartă denumirea de „crize provocate”.

Desigur că bărbatului nu shoppingul i-a declanșat criza, ci... atmosfera.

Acest incident m-a oprit o clipă din goana după cadouri. Mi-am luat o pauză de la căutările febrile după cadourile „perfecte”, făcându-mă să mă gândesc la resorturile care ne fac să ne călcăm în picioare la shopping de sărbători. Chiar ne produce o plăcere? Sau vorbim de o patologie, de ceva care ne face mai mult rău? Ce stă în spatele shoppingului compulsiv de Crăciun?

Studiile arată că în perioada aceasta din an în care oamenii se află în goana după cadouri este foarte ușor să transformi o persoană dintr-un simplu vizitator într-un cumpărător, lucru de care vânzătorii profită cu siguranță.

Acest sezon de sărbători îi determină pe cumpărători să facă achiziții iraționale, neplanificate uneori, care nu au nicio legatură cu nevoia lor pragmatică și funcțională. Sunt mai degrabă alegeri făcute pe ce valoare psihologică și emoțională o dau și pe ce emoție profundă declanșează în ei amintirea unui miros, a unei imagini sau a unui sunet.

Mai mult, în aceasta perioadă rece din an, unele persoane suferă de un dezechilibru afectiv de sezon, ceea ce este cunoscut sub numele de „winter blues”. Fiind mai puțin expuse la lumina solară, au o stare de ahedonie și apatie, iar atunci când merg la Mall încearcă să își îmbunătățească starea de spirit și să se bucure de ceea ce se numește „terapie prin shopping”, producându-și câte o mică plăcere.

O altă explicație plauzibilă ar putea fi „instinctul de turmă" care face parte din natura noastră biologică, fiind unul dintre cele 4 instincte de bază, alături de cele de supraviețuire, hrănire și procreere. La nivel psihosocial, reprezintă fenomenul prin care oamenii se ghidează după opiniile și acțiunile celorlalți pentru a-și stabili propriile atitudini și comportamente. Este nevoia firească de integrare în societate și, implicit, de validare a acțiunilor noastre. De multe ori, în loc să acționăm în conformitate cu valorile noastre și să ne asumăm riscul de a fi respinși de ceilalți dacă suntem diferiți, preferăm să acționăm ca marea majoritate.

E bine cunoscut acest fapt, deoarece „consumerismul” este o sursă a identității noastre psihologice și un simbol critic în comunicarea interpersonală. Studiile au arătat că e suficient ca oamenii să creadă că își pot îmbunătăți imaginea și starea de spirit, crescându-și astfel stima de sine și având sentimentul de apartenență la o anumită comunitate, ca să cumpere chiar și produse de lux care în mod normal nu și le-ar permite. Iar, pe măsura ce efectul dispare, se pregătesc pentru următoarea cumpărătură, pentru că aceste achiziții le dau o stare de siguranță crescută raportandu-se la imaginea lor, și nu la ceea ce sunt ei de fapt.

Revenind la perioada aceasta din an, uitându-mă la aglomerația din malluri, din piețe, la numărul brusc de mașini de pe stradă, dar și la unele rapoarte financiare pe tema aceasta, mi-am pus întrebarea de ce noi, românii, suntem atât de înnebuniți să facem cumpărături.

În afară de posibilele explicații psihoemoționale de mai sus, în subconștientul nostru, al românilor, există amintirea „lipsei" din perioada pre-revoluție, unde aveam cantități limitate de lapte, pâine, ulei. Pentru unii norocoși portocalele, bananele, ciocolata și Pepsi-ul apăreau doar de Crăciun.

Fără să ne dăm seama, încercăm să compensăm această amintire, făcând cumpărături iraționale.

Rațional sau irațional, că suntem dependenți de shopping sau e doar o nevoie pe care încercăm să o satisfacem, avem cu toții persoane dragi în ochii cărora ne place să le oferim cadouri.

Și spiritul Crăciunului este un trigger suficient de important pentru amintiri frumoase, ca apartenența la familie, sentimentul de iubire, afecțiune, surpriză, apreciere.

Dar alegerea modului în care facem acest lucru este, evident, una personală.

Deși calendaristic nu aparțin generației Millennials, mă regăsesc în atitudinea acestei generații noi față de shopping: conform unui studiu publicat de Oracle „Millennials vs Baby Boomers, Retails Buying Behaviours Revealed”, 38 la sută dintre milenariști preferă cumpărăturile pe mobil. Iar celor care vor să evite aglomerația și febra shoppingului de sărbători, le doresc cumpărături de la distanță și, pe viitor, livrare promptă cu o dronă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp