Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Și-a vândut Nadal sufletul Arabiei Saudite?

Fostul număr 1 ATP, Rafael Nadal.

Foto: PA Images / Alamy / Alamy / Profimedia

Așa cum pe Djokovic l-a criticat, pe bună dreptate, o lume întreagă, pentru că nu a respectat regulile sanitare privind pandemia, Rafael Nadal nu trebuie menajat pentru faptul că a acceptat să fie numit la începutul săptămânii ambasador al Federaţiei Saudite de Tenis (STF), un titlu care, în opinia spaniolului, simbolizează „potenţialul” monarhiei din Golf de a deveni o putere sportivă în viitor.

„Oriunde te uiţi în Arabia Saudită, vezi creştere şi progres şi sunt fericit să fac parte din asta. Continui să joc tenis, deoarece iubesc acest sport. Dar, dincolo de a juca, vreau să ajut sportul să se dezvolte în toată lumea, iar în Arabia Saudită există un potențial real. Copiii de astăzi privesc spre viitor și au o adevărată pasiune pentru toate sporturile. Dacă îi pot ajuta să pună mâna pe o rachetă sau pur și simplu să se pună în formă și să se bucure de beneficiile unui stil de viață sănătos, atunci voi fi fericit că să am o contribuție”, a explicat Rafa Nadal, posesorul a 22 de titluri de Grand Slam și regele incontestabil al zgurei de la Roland Garros.

În noul său rol, fostul nr. 1 mondial ATP va promova tenisul în regatul condus de Mohammed bin Salman (MBS) și va deschide acolo o Academie Rafa Nadal.

Planurile sunt frumoase și cuvintele sunt și mai frumoase. Nadal, însă, se duce să ajute, de facto, la promovarea unei țări care și-a construit renumele de stat unde drepturile nu sunt egale și de multe ori sunt încălcate dacă nu corespund viziunii lui MBS.

Mai mult, Arabia Saudită a executat cel puţin o sută de persoane în 2023, ceea ce a determinat organizaţia Amnesty International să denunţe „un dispreţ total pentru dreptul la viaţă” din partea regimului de la Riad.

Fiind cea mai puternică economie arabă şi cel mai mare exportator de petrol din lume, extrem de bogata monarhie din Golf este acuzată în mod regulat de grave încălcări ale drepturilor omului, de către ONG-uri şi chiar de unii dintre partenerii săi occidentali, începând cu SUA. ONG-urile internaționale estimează că Arabia Saudită se numără printre ţările unde pedeapsa cu moartea este aplicată cel mai des, alături de China şi Iran.

Pentru a-și spăla imaginea, în ultimii ani, Arabia Saudită a investit în fotbal, box, golf și Formula 1, atrăgând cei mai puternici sportivi ai lumii în universul de promovare al țării creat de MBS. Numai în vară saudiții au cheltuit aproape 900 de milioane de dolari pentru a transfera fotbaliști străini în liga arabă. Și vorbim de fotbaliști de top, precum brazilianul Neymar, câștigătorul Balonului de Aur, Karim Benzema, precum și fostul căpitan al lui Liverpool, Jordan Henderson. Aceste semnături au urmat sosirii, care a schimbat jocul, a superstarului portughez Cristiano Ronaldo în Saudi Pro League la sfârșitul anului 2022.

O parte esențială a impulsului fotbalistic al Arabiei Saudite, despre care unii critici spun că este o încercare de a revizui reputația regatului în ceea ce privește drepturile omului prin „spălarea sportului”, a fost decizia recentă de a transfera controlul a patru cluburi din Saudi Pro League către Fondul de Investiții Publice susținut de stat.

Fostul nr. 1 mondial. John McEnroe, dezaprobă demersul în privința tenisului, spunând că nu este de acord ca Arabia Saudită să se amestece și în acest sport. În ceea ce privește zvonurile că saudiții caută să cumpere Miami Open și Madrid Open, McEnroe nu a fost șocat, spunând că ar fi surprins dacă saudiții nu ar cumpăra aceste turnee. 

Arabia Saudită este o țară unde drepturile femeilor sunt încălcate

În ciuda unor reforme care abia recent au permis femeilor să conducă vehicule și să călătorească în străinătate fără permisiunea unui bărbat, lucrurile sunt în continuare complicate, având în vedere că Arabia Saudită nu a desființat complet sistemul de „tutelă masculină”. Legea prevede, spre exemplu, că femeile trebuie să obțină permisiunea unui tutore de sex masculin (tatăl, fratele, unchiul sau bunicul lor) pentru a se căsători și că trebuie să se „supună” soților. În plus, activistele pentru drepturile femeilor sunt persecutate și încarcerate.

Ce face Arabia Saudită este „sportswashing” - un termen folosit pentru tentativa unor astfel de regimuri de a-și reabilita reputația prin sport.

Dimensiunea investițiilor Arabiei Saudite este destul de clară. Și trebuie subliniat că această cheltuială uriașă nu vine nici din vanitate, nici din generozitate, după cum a profesorul Simon Chadwick în analiza sa pentru platforma The Conversation.

Investiția în sport este pur și simplu o strategie construită cu grijă în semn de răspuns la provocările economice, politice și sociale presante ale regatului.

Arabia Saudită are nevoie de așa ceva, pentru că regimul saudit a fost mult timp și încă este ținta criticilor pentru abuzurile asupra drepturilor omului, pentru restricționarea drepturilor femeilor, ale comunității LGBT ori pentru persecutarea disidenților.

MBS, mai spune Simon Chadwick, înțelege că sportul are capacitatea de a fi un instrument politic necesar pentru viitorul pe termen lung al statului din Golf.

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman /Foto: Credit: President of Russia Office \ apaimages / imago stock&people / Profimedia 

Aspectul economic este și el important. Deși Arabia Saudită dispune de o bogăție imensă (fondul său suveran are active în valoare de peste 600 de miliarde de dolari) o mare parte din aceasta provine din petrol și gaze. Iar pe măsură ce lumea se străduiește să se debaraseze de dependența de combustibilii pe bază de carbon, regimul saudit a înțeles că economia sa este supraspecializată și expusă la riscuri.

Saudiții vor să-și schimbe țara prin investiții sportive

Investițiile în sport, precum achiziționarea de cluburi de fotbal din Anglia reprezintă, prin urmare, o modalitate de a aborda această vulnerabilitate și de a diversifica economia. Ceea ce diferențiază Arabia Saudită de alte state din Orientul Mijlociu în ceea ce privește îmbunătățirea imaginii prin sport este amploarea cheltuielilor pe care este dispusă să le facă.

În afara terenului de fotbal, au existat zvonuri despre o ofertă susținută de Arabia Saudită pentru a cumpăra Formula 1, precum și despre interesul pentru wrestling, ciclism și golf. Mai mult, Arabia Saudită construiește Qiddiya, un mega-proiect sportiv și de divertisment conceput pentru a atrage investiții și turiști străini.

Procesul de transformare este, de asemenea, politic. La nivel național, guvernul saudit continuă să fie atent la evenimentele din lumea arabă care au dus la protestele populare din 2010 și 2011. Cu aproape 70 % din populația țării cu vârste sub 35 de ani, temerile lui MBS legate de tulburările sociale sunt tangibile și reale. Punând accentul pe promovarea sportului, a divertismentului și a petrecerii timpului liber, MBS și oficialii guvernului de la Riad se adresează în mod special intereselor și cererilor tinerilor consumatori din Arabia Saudită, ca mijloc de a evita sentimentul de nemulțumire în rândul acestora.

Prin intermediul unor achiziții precum clubul de fotbal englez Newcastle United și a unei participații în echipa McLaren din F1, Arabia Saudită caută, de asemenea, legitimitate internațională și dorește să proiecteze capacitatea de a genera soft power, dar și să își să construiască relații diplomatice.

Sănătatea publică este o altă problemă în Arabia Saudită, cu niveluri tot mai ridicate de obezitate, diabet și boli de inimă. La fel ca în multe alte țări, sportul este folosit ca instrument politic pentru a încuraja un stil de viață mai sănătos. Utilizarea sportului în toate aceste probleme, combinată cu amploarea cheltuielilor de stat pentru acesta, nu este, bineînțeles, lipsită de critici.

Pe plan intern, membrii mai conservatori ai populației saudite rămân îngrijorați de schimbările care au fost inițiate, cum ar fi permiterea participării femeilor la diverse activități recreative. Alții au remarcat modul în care influența mare a statului asupra activității economice sufocă creativitatea, spiritul antreprenorial și dezvoltarea generală în rândul societății.

Construirea unui nou brand saudit pentru 2030

În timp ce obstrucționarea problemelor legate de drepturile omului face cu siguranță parte din ecuație atunci când vine vorba de mania sportului din regatul saudit, motivațiile regimului de la Riad sunt mult mai strategice. În esența lor, aceste acțiuni se înscriu într-un efort mai amplu, descris în campania „Saudi Vision 2030”, de a schimba imaginea țării și de a o normaliza în cadrul ordinii internaționale liberale mai largi.

Pentru mulți observatori externi, Arabia Saudită a fost mult timp un caz izolat pe scena internațională. A fost caracterizat ca o zonă primitivă izolată de lumea exterioară și condusă de o monarhie despotică care s-a bazat pe o combinație de bogăție petrolieră și extremism islamic pentru a-și menține puterea.

Astfel de reprezentări au ignorat, mai ales în Occident, o istorie mult mai complexă. De asemenea, regimul saudit s-a mulțumit din punct de vedere istoric cu astfel de stereotipuri, cu condiția să își mențină suveranitatea și securitatea în plan intern.

Regatul saudit a făcut puține eforturi cu inițiative de soft power în afara lumii islamice. Lumea internațională a artei, a culturii și a sportului era văzută ca fiind în contrast puternic cu normele psihologice și culturale ale religiei care a guvernat mult timp viața publică saudită.

Totul s-a schimbat, însă, în 2015, odată cu ascensiunea regelui Salman și a moștenitorului său ales, prințul Mohammad bin Salman. Tânărul MBS a preluat rapid controlul, de facto, asupra multor portofolii cheie ale țării.

Spre deosebire de predecesorii săi conservatori, MBS a fost văzut ca un „perturbator” care nu ține cont de tradiție. La fel ca în cazul multor băieți din Silicon Valley pe care îi imită, lui MBS îi place să se miște repede și să schimbe lucrurile în favoarea sa. Și nu are limite în ceea ce privește schimbarea, chiar dacă aceste schimbări includ instituțiile religioase tradiționale sau regulile arhitecturale.

Viziunea lui Bin Salman este de a reface marca de țară saudită ca o tehnocrație autoritară modernă, după modelul Emiratelor Arabe Unite sau al Qatarului. El dorește să imite aceste studii de caz de succes prin reforme economice, modernizare militară, inovație tehnologică, modernizare culturală și deschiderea regatului către angajamente și schimburi culturale cosmopolite.

Aceste eforturi au fost însă afectate după asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018. MBS a negat că ar fi fost implicat personal în această crimă, contrar concluziilor rapoartelor serviciilor de informații americane.

Unii observatori externi au crezut că furia globală provocată de uciderea lui Khashoggi ar fi putut afecta reputația prințului suficient de grav pentru a-i împiedica viitorul ca om de stat. Totuși, amintirile pot fi remarcabil de efemere. Iar la puțin peste cinci ani de la asasinat, agenda de rebranding a lui MBS merge înainte cu o urgență sporită. Iar aici intervine asaltul sportiv saudit și ce trebuie să înțelegem din el.

Controlul și influența asupra acestor sporturi oferă regatului saudit o vizibilitate enormă. Arabia Saudită poate folosi această nouă statură, de atracție pentru lumea sportului, pentru a se angaja în acțiuni culturale cu lumea, pentru a influența opinia globală și pentru a se prezenta ca fiind modernă și dinamică.

Dacă ne uităm la exemplele Qatarului și Emiratelor Arabe Unite, regimurile autoritare sunt capabile să încalce normele și legile internaționale privind drepturile omului și să se încadreze în continuare destul de confortabil în ordinea internațională liberală mai largă. Motivul: aceste țări îndeplinesc o funcție valoroasă în susținerea aceluiași sistem.

Deși abuzurile privind drepturile omului vor continua, fără îndoială, să afecteze eforturile saudiților de a-și consolida generarea de soft power în plan internațional, MBS pariază mult pe faptul că acestea nu vor împiedica alte state și companii (din Occident și nu numai) să se implice în relații de diverse feluri cu un regat din ce în ce mai deschis și mai cosmopolit.

Iar dacă ne luăm după istorie, s-ar putea ca Mohammed bin Salman să aibă dreptate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Inca odata se dovedeste ca " ochiul dracului nu are miros ! "
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult