Antreprenorul Ștefan Mandachi, devenit celebru după ce a construit un metru de autostradă pentru a atrage atenția asupra infrastructurii precare din România, spune că dacă ar fi fost în locul patronului din Ditrău nu ar fi cedat presiunilor și i-ar fi păstrat pe cei doi brutari din Sri Lanka.
Mandachi a scris pe Facebook că vrea să îi angajeze pe cei doi în orice restaurant al său și că plănuiește să deschidă la Sfântu Gheorghe o franciză, în care vor fi angajați străini.
„Eu dacă eram în locul patronului de la Ditrău nu aș fi renunțat la cei doi străini pentru nimic în lume. A fost laș, deși cine știe ce nebuni l-au presat... Știa cu ce probleme ne confruntăm noi antreprenorii, dar a tăcut. Eu preferam să închid restaurantul, să vând afacerea, să fac revoluție, dar n-aș fi renuțat la cei doi brutari. Nu pentru că sunt eu bun la inimă, ci ca o formă de protest împotriva Statului care a alungat toți românii peste granițe. I-a hăituit și pe angajați și pe patroni, până a rămas țărișoara golită.
Îi angajez eu ca brutari în orice restaurant de-al meu, cu riscul să pierd clienții sau să provoc răscoale. Ei să pună degetul pe hartă, avem locații în toată țara, îi pun șef de producție la panificație și postez poze cu mine și cu ei în locație. Cine poate să-mi dea detalii cum pot ajunge la ei, să-mi scrie urgent în privat. Sunt foarte hotărât!
Cât despre cei 300 de inși care țipă înverșunați... mă șochează, Doamne ferește, Doamne păzește, nu mi-am imaginat că mai pot vedea astfel de scene în 2020! Sper să pot să mă abțin, deși nu cred...
P.S. O să deschid cât de curând o franciză în Sfântu Gheorghe. Vor fi străini acolo, s-a priceput? Deși nu erau planificați! Asta ca să știe nebunii cu gândire feudală și să ne evite. Am voie să respect legea în țara mea, nu?”, a scris antreprenorul.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
"Nu poate exista aşa ceva, în lege sau în moralitate, ca acţiuni interzise unui individ, dar permise unei mulţimi".
Aceasta afirmatie a fost formulata de catre renumita Ayn Rand.
Personal, cred ca celor care se opun dreptului la munca al emigrantilor ar trebui sa li se anuleze (si lor) cel putin dreptul la emigrare,,,sa li se confiste pasapoartele si dreptul de a parasi localitatea!
Iar vecinilor care se impotrivesc dreptului unei firme sa functioneze,,,sa li se anuleze (si lor) ajutorul social sau pensia!
Si prin asta nu ma refer doar la ungurii din acea zona,,,ci la toti franarii anti-capitalisti din romania care pun bete in roate antreprenorilor care creeaza locuri de munca in tara asta! Franarilor socialisti li se ofera aici salarii mai mici decat in occident exact pentru ca problemele, spagile si durerile de cap il costa aici pe antreprenor MULT mai mult decat l-ar costa in alta parte! pana la urma, toti angajatii si cumparatorii finali (adica societatea) platesc pretul derularii unei afaceri in locul respectiv! birocratia, spagile si problemele intampinate de un antreprenor costa pe toata lumea!!!
Pentru că, comunismul şi socialismul sunt prin definiţie bazate pe ideea de colectivism. Este exact ceea ce americanii NU vor la ei în țară.
Colectivismul, spre deosebire de individualism, susţine că grupul este cel dintâi - şi standardul – în ce priveşte valoarea morală. Colectivismul susţine că individul nu are niciun drept, că viaţa şi munca acestuia aparţin grupului (unei „societăţi”, unui trib, unei naţiuni) şi că grupul îl poate sacrifica după bunul plac, după cum are interes. Singurul mod de a implementa o doctrină de acest fel este prin intermediul forţei brute – iar statismul a fost întotdeauna corolarul politic al colectivismului.
Colectivismul este definit ca teoria şi practica ce fac din grupuri de vreun fel, unitatea fundamentală a interesului politic, social şi economic. În teorie, colectiviştii insistă că pretenţiile grupului, asociaţiilor sau statului trebuie să aibă prioritate în mod normal asupra pretenţiilor individului.
Colectivismul tratează societatea ca şi când ar fi un fel de „superorganism” existând deasupra şi mai presus de membrii ei individuali şi care ia colectivul – în orice formă (de ex. rasă sau stat)- ca fiind unitatea primară a realităţii şi standard de valoare.
Colectivism înseamnă subjugarea individului de către un grup – fie clasă sau stat, nu contează. Colectivismul susţine că omul trebuie înlănţuit la acţiuni colective şi gândire colectivă, de dragul a ceea ce se intitulează „binele comun”.
Individualismul priveşte omul – orice om – ca o entitate care posedă un drept inalienabil la propria viaţă, drept derivat din natura sa de fiinţă raţională. Individualismul susţine că o societate civilizată - sau orice formă de asociere, cooperare sau coexistenţă paşnică între oameni, poate fi realizată doar pe baza recunoaşterii drepturilor individuale; şi că un grup ca atare nu are alte drepturi în afara drepturilor individuale ale membrilor săi.
Statismul este acea formă particulară a colectivismului în care indivizii sunt forţaţi să fie subordonaţi comunității, majorităţii grupului, asociaţiei de locatari, primăriei, guvernului. Oricine care vrea să-şi extindă puterea, sau oricine altcineva (care are influenţă politică) cu planuri de împlinit, monopoluri de asigurat, interese proprii de urmărit sau revanşe de luat – poate clama că anumite acţiuni ale majorităţii sau ale guvernului ar fi în interesul naţional, al societăţii sau chiar al familiei şi prin urmare trebuie să aibă întâietate asupra absolut oricărui interest individual. Cu această justificare, majoritatea colectivistă și cei din guvern pot trece la impunerea unor astfel de pretenţii, ordonanţe de urgenţă, adeseori cu entusiasm, uneori brutal, dar mereu cu impunitate.
Faptul că în România nu poți înfiinţa şi derula o afacere decât cu permisiunea şi acordul „vecinilor afectaţi” demonstrează clar că, pentru noi, NU economia este cea mai importantă - ci menţinerea socialismului colectivist.
Însă, diferenţa dintre ei şi noi, este că la ei nu este afectat business-ul. De exemplu, la americani nu ai să vezi vreo primărie care să impună acordul comunităţii pentru a-i permite unei firme de mărimea unei brutării ca să funcţioneze. Clienţii brutăriei, în cazul în care s-ar simpti cumva deranjaţi, ar vota cu dolarul şi brutăria ar da faliment. Pe când la noi, orice pensionară din blocul unde funcţionează o mică firmă de apartament o poate închide printr-un simplu refuz de a-şi mai da acordul impus şi solicitat anual de către primăria de sector.
Să fi sigur că, atunci când vine vorba de business, americanii nu joacă alba-neagra cu investitorii precum se joacă românii. Acolo drepturile individului sunt clar specificate în Constituţie şi business-ul e sfânt.