Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Strigătul unei generații: „Nu e nevoie de mine aici”. Amărăciunea directoarei Colegiului I.L. Caragiale: „Este anul în care am semnat cele mai multe recomandări pentru plecat în străinătate - 80% vor pleca”

emigrare - aeroport

Foto: Getty Images

Nu mai puțin de 80 la sută dintre absolvenții clasei a XII-a de la Colegiul I.L. Caragiale din Capitală din acest an au cerut recomandări de la conducerea instituției de învățământ pentru a pleca la studii în afara țării, spune directoarea colegiului, Andreia Bodea, invitata emisiunii „În fața ta”, de la Digi24. Profesoara spune că o întristează numărul record din acest an al copiilor care au ales să plece și adaugă că, din experiența anilor anteriori, foarte puțini tineri se întorc în România, după terminarea studiilor în străinătate.

Din discuțiile cu aceștia, directoarea spune că a aflat că ei „nu știu ce să facă” după susținerea examenului de bacalaureat și că simt că „nu este nevoie de ei” în țară.

„Este anul în care eu am semnat cele mai multe - și recunosc că mă întristez de fiecare dată, rău de tot - cele mai multe recomandări pentru plecat în străinătate. Nu mi s-a întâmplat ca într-un procent de 80 la sută să plece (în străinătate -n.n. ) de la Caragiale. 80 la sută vor să plece și vor pleca. (Este rău?) Nu e rău. Au posibilitatea să studieze în străinătate, nu e rău în sine. Este îngrijorător pentru  mine, ca director de școală, că ei nu simt că e nevoie de ei în această țară. Unii dintre ei sunt extraordinar de capabili. Eu mai întreb, o să întreb din ce în ce mai rar: «Dar de ce plecați?» . «Nu e nevoie de mine aici»”, a spus Andreia Bodea.

Îți recomandăm

Întrebată câți dintre cei care pleacă în afara țării se întorc după terminarea studiilor, directoarea a răspuns că „foarte puțini”, „ nesemnificativ de puțini”, precizând că se referă la absolvenți ai Colegiului I.L. Caragiale.

Mai trist este că pleacă din timpul liceului, împreună cu părinții, întrerupând frecventarea cursurilor în clasa a IX-a sau a X-a, continuă profesoara, care a dat exemplul unei eleve de 16 ani care tocmai a anunțat-o că se va muta, cu familia, în Spania.

„Ieri a fost o doamnă care a venit și a retras fetița, un copil foarte bun. Pleacă definitiv în Spania, cu soț și cu ambele fete. Fata plângea, că ei i-a plăcut la Caragiale. Nu mi-am permis să întreb, este o decizie mult prea personală. Mi-a părut foarte rău... cu un creion am tras așa o linie și am scris - retras. Un copil care a muncit ca să intre la Caragiale (...) și care ia decizia, la 16 ani, să plece”, spune cu emoție profesoara care mărturisește că privește aceste cazuri drept „o pierdere personală”.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I.L. Caragiale

„Eu ca adult trăind în România nu am putut face nimic ca acești copii să ia în calcul, măcar să se gândească, să rămână aici. Nu vorbim aici de spirite de aventurier. Zilele trecute, un absolvent care a făcut Aeronave în Franța, lucrează acolo, îmi zice: câștig, dna directoare, cât nu am ce face cu banii! Lucrează în zona de nuclear-electric, este trimis în Argentina, Africa de Sud, peste tot și mă gândeam - Dumnezeule, chiar țara asta, că avem și noi la Cernavodă (centrala nuclearoelectrică – n.n.). Și mi-a spus: Vai, m-aș întoarce, dar nu acum, acum nu pot. M-am obișnuit. Sunt copii extraordinar de capabili, oameni educați, care nu se mai întorc”, a mai spus directoarea Colegiului I.L. Caragiale.

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Exact de asta am plecat noi din tara, cu un copil de 2 ani si nevasta insarcinata. Ca sa nu ajunga parazitii bugetari, "profesorii" din romania sa ne mutileze mental si emotional copiii, cum au facut cu atatea generatii.
    • Like 0
    • @ Theodor Gănescu
      Pentru autorul comentariului şi pentru admiratorii săi: Nu vă faceţi probleme, în ce vă priveşte, şcoala românească nu a avut nicio influenţă asupra educaţiei dumneavoastră...
      • Like 0
  • Nume check icon
    Foarte bine. Sa plece toti cei care mai au ceva in cap. Sa ramanem numai fraierii.
    • Like 1
  • Din toate timpurile vârfurile au căutat să continue studiile în Occident. În țară învățământul superior nu mai este văzut bine din cauza fabricilor de diplome și a noianului de doctorate. Generațiile viitoare se vor lăuda cu geniile născute pe acest pământ așa cum noi ne lăudăm azi cu un Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau un Henri Coandă. Cine spunea că istoria nu se repetă?
    • Like 1
  • Avand in vedere ce poate sa faca Romania pentru tineri, pe mine nu ma surprinde
    • Like 2
    • @ Elena Paula
      Nu as spune "ce poate sa faca Romania", mai degraba "cat se sinchiseste clasa politica sa opreasca pe cei corupti si sa promoveze pe cei capabili in societatea romaneasca".
      • Like 0
  • Pai doamna profesoara , copii nu sunt la fel de intelepti , ca noi batranii si ar dori sa stie ca viitorul le apartine. Si cred ca nu in ultimul rand , cei capabili nu vor sa ajunga ca dumneata , adica sa spuna lucruri de genul asta : " Cred că şi Primăria Capitalei are sufieciente probleme pe cap. Oricum, sunt optimistă în ceea ce priveşte decizia pe care o va lua doamna Firea, chiar dacă va trebui să defilăm pe trotuar”, a declarat directorul Bodea.
    Tinerii mai ales cei capabili , nu vor sa pupe pe nimeni in fund. Raspunsul este cand o sa reusim sa fim demni. Demnitate nu inseamna fudulie tampa si patriotism gretos. Demnitate inseamna bun simt, echitate, meritocratie si mai ales sa lupti pentru aceste valori. Am folosit termenul echitate pentru ca termenul justitie a fost murdarit din cale afara de cei care trebuiau s-o apere.
    • Like 1
  • Asta se vrea..Imi spunea cineva care locuieste in Franța,ca România a fost singura tara care a tinut atat de mult scolile inchise. Asa se vrea in Europa. Sa fim prosti si slugi. Sa muncim nu sa gandim! Romania nu mai are nimic de oferit. Bine că pleacă,va spun din perspectiva unei mame care are un student. Doamne-ajuta tuturor copiilor!
    • Like 0
  • Din păcate am văzut că această dorință de a pleca din țară este inoculată copiilor de mici. Cunosc o familie de tineri destul de potenți financiar. Venituri mari, trei case etc. Cînd a venit vorba de copilull nenăscut ambi soți au optat pentru ca acesta să plece în străinătate. Tinerii aceștia au rămas până acum în țară pentru că au o familie numeroasă iar vârstnicii au nevoie de ajutor și susțin că vor să moarâîn țară.
    . A fost singura motivație pentru a rămâne în țară chiar dacă au cochetat cu ideea de a-și deschide un restaurant în Grecia.
    • Like 0
  • "Strigătul unei generații"? Haida-de! In momentul in care se stie ca "rata analfabetismului funcțional din România din ultimul deceniu s-a situat între 40 și 45% (ținând cont de variațiile de conceptualizare și de marjele de eroare)."

    Preluare din https://www.g4media.ro/analfabetismul-functional-din-romania-depaseste-50-si-aceasta-nu-este-cea-mai-mare-problema-a-sistemului-educational-din-romania-cercetatorul-dacian-dolean.html

    "din ultimul deceniu" !!!

    Si atunci d-na Voiculescu spune, in titlu, ca e "Strigătul unei GENERATII".
    Luand-o aritmetic, ar fi cam un sfert-o treime din generatia respectiva care ar fi capabila sa emita o astfel de afirmatie. Jumatate nu inteleg nici, macar, conceptul.

    P.S. Ca metafora, ar merge.
    • Like 2
  • Mihai D. check icon
    Hai sa vedem ce se dă si ce se cere. Se dau: a) niste parinti stresati, fara timp, care le dau copiilor telefoane si tablete ca sa scape de a se juca cu ei, completand adesea tabloul cu urlete si uneori cu o "bătăiță"; b) niste profesori in majoritate mediocri, neimplicati in actul pedagogic, care pun accent pe memorie si obedienta; c) o societate in care ti se cere sa muncesti 10 ore pe zi, sa-ti atingi obiectivele cu resurse ne-realiste, sa nu il contrazici pe șefu', si "s-o lași incolo de meritocrație" pentru ca si daca ai absolvit cu 5 si daca ai absolvit cu 9,80 tot aceleasi lucruri le vei face la servici, in aceeasi maniera si vei fi inconjurat de aceeasi mediocritate imbibata de gratare, mici si manele. Se cere: sa nu plece din tara cei care au sansa sa plece, motivul fiind un fel de patriotism desuet, ca sa nu-i spun altfel. Dna directoare de la Caragiale chiar nu intelege ca oamenii care raman aici sunt condamnati la o semi-mediocritate, deoarece daca 8 din 10 lucruri din jurul tau sunt facute prost, celelalte 2 lucruri facute bine ajung foarte greu sa fie o sursa de inspiratie. Nu e imposibil, ci doar foarte greu. Pana la 7 ani este vina/meritul parintilor exclusiv, pana la 18 ani vina/meritul se impart 50% cu 50% intre elev si scoala, dupa 18 ani este la fel, jumatate-jumatate adultul si societatea. Adultul este un produs al parintilor (daah !), al scolii si al societatii. Exista vreun moment , suspendat in timp, in care adultul nu este produsul acestor factori ? Nu. Poti sa-ti schimbi parintii ? Nu..Poti sa-ti schimbi scoala ? Foarte rar si foarte greu sa-ti convingi parintii sa faca asta, deci mai degraba NU. Si atunci ce poti sa schimbi in viata ta ? Societatea in care traiesti ca adult; temporar sau definitiv, dupa caz. De ce nu ? De ce sa nu fii expus unor moduri diferite de a face lucrurile ? De a invata ? De a respecta legea si pe aproapele tau ? Dna director Andreia are o lipsa profunda de intelegere a ceea ce creeaza tracțiune pentru un individ: diversitatea ! Expunerea la "altfel" scoate din individ resurse nebanuite. Vorbesc atat din proprie experianta cat si din a familiei mele si a multor prieteni apropiati, care au invatat si lucrat "afara". Asa ca, acest articol este in fapt o dovada vie a lipsei de intelegere a NOII realitati de catre un profesor cu experienta. Nu e rea vointa, nu e prostie, este doar o persoana care este depasita de timpuri. Eu inteleg "of-ul" ei de profesor de generatie veche, nu stiu daca ea intelege "of-ul generatiei noi in schimb.....am 54 de ani, biologic nu sunt generatie noua, dar ma straduiesc sa fiu in pas cu ea. Este singura modalitate de a ramane relevant pentru cei din jurul meu si in special pentru fii-mea de 13 ani. Acum 10 ani am inscris-o la scoala intr-un alt sistem decat cel romanesc. Nu regret nici o secunda acest lucru, iar dna director imi confirma inca o data acest lucru. Exista multi oameni buni si foarte buni si in sistemul romanesc, dar SISTEMUL este pagubos. Nu-l invata pe copil sa prelucreze informatia, ci doar s-o achizitioneze. Din păcate.
    • Like 1
  • stiu sa danseze si pentru cat timp o pot face fara sa apara complicatii sau epuizare? sa se simta mai odihniti, sa fie sanatosi fizic si psihic dupa dans/efort/munca. scoala, religia, societatea, cultura ... sunt teorii, fara practica pe termen lung te pierzi
    • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro