Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sunt aici ca să mă fac, ca părinte, din ce în ce mai puțin necesar copilului. Succesul meu, ca mamă sau ca tată, este fiecare minut în care el este cu sine

Copii alergând

Foto: Getty Images

După aproape două luni de tabere, adică de conviețuire personală între copii şi familii, las aici pentru părinți, în general, două gânduri:

- e importantă grija pentru cum se îmbracă, dacă mănâncă, dacă dorm, dacă nu plâng prea mult, dacă au prieteni; asta este latura administrativă a relaţiei, nu iubirea în sine.

- dar cel puţin la fel de importantă e grija pentru cum îndrăznește fiecare, câtă libertate şi încredere să rişte are, pentru cât reuşeşte să îşi depăşească limita de confort, pentru cum învață să îşi digere, până la capăt, emoţiile negative. Asta e iubirea.

Pe lângă toate grijile părinților - acelea mici, mărunte, supărătoare, pline de normală anxietate, trebuie neapărat să stea pălăria unui gând mare şi constant: sunt aici să îl ghidez din umbră, ca să îşi ia puterea singur, ca să se desprindă de mine, ca să zboare. Sunt aici ca să înţeleg cât de mult trebuie să fac pasul în spate, ca el să se simtă pe sine, ca să aibă acel rendezvous cu respirația propriului curaj.

Sunt aici ca să mă fac, ca părinte, din ce în ce mai puțin necesar lui. Succesul meu, ca mamă sau ca tată, este fiecare minut în care el este cu sine. Nu complementar mie, nici ataşat mie anxios, nesigur, cu mii de declarații de iubire şi confirmări. Iubirea nu e anxioasă, e sigură, limpede, cu spaţiu suficient pentru puterea de manifestare a fiecăruia, mic sau mare.

Copiii ştiu asta - sunt liberi, puternici, cutezători. Unii dintre ei, însă, poartă agățați de ei, ca pe o haină veche şi nepotrivită, umbra grea a emoţiilor părinţilor lor. Emoţiile unui alt destin, care nu îi priveşte şi care le amână zboruri.

Curaj tuturor părinților! Scuturaţi-vă de voi înşivă! Plecați-vă cu respect şi bucurie în faţa vieții noi care sunt ei!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Arsenie. Viața de apoi

„Constatarea cea mai sumbră, după experiența asta, e că oamenii se lasă foarte ușor manipulați pe fondul de nevoie intimă religioasă și că ne îndreptăm, cumva și din analfabetism istoric sau din necunoaștere, către valorizarea acestor formule autoritare antioccidentale, antieuropene conspiraționiste care sunt în spațiul public din ce în ce mai puternice. Și asta vom vedea la alegerile de anul viitor cu ce o să se soldeze”, a concluzionat Alexandru Solomon.

Citește mai mult

Apă de băut

Copil fiind, înainte de 1990, „recrutam” câte un adolescent mai vânjos din cartier ca să cărăm sacoșele cu 10-12 recipiente din sticlă, pe care le dădeam goale și le aduceam acasă pline cu apă minerală. Vecinul se alegea cu o monedă sau un biscuit Poiana. Dacă știa să negocieze mai bine, primea cu împrumut mingea mea de fotbal, câteva ore.

Citește mai mult